Convenţia privind poluanţii organici persistenţi, adoptată la Stockholm la 22 mai 2001
Obiectivul Convenţiei de la Stockholm privind poluanţii organici peristenţi, ratificată de România prin Legea nr. 261/2004, este protejarea sănătăţii umane şi a mediului împotriva acţiunii nocive a poluanţilor organici persistenţi (POPs), care prezintă proprietăţi toxice, rezistă la degradare, se bioacumulează şi sunt transportati prin aer, apă şi specii migratoare peste graniţele internaţionale şi sunt depozitaţi departe de locul lor de provenienţă. Expunerea la poluanţii organici persistenţi (POP), poate duce efecte grave de sănătate, inclusiv anumite tipuri de cancer, malformaţii congenitale, sisteme imunitare şi de reproducere disfuncţionale şi o sensibilitate mai mare la boli.
Convenţia este administrată de către Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), cu sediul central în Geneva, Elveţia.
Toate deciziile la nivel global privind Convenţia de la Stockholm se iau de către Părţile la Convenţie în cadrul reuniunilor Conferinţei Părţilor (COP), organizată bianual.
În scopul asigurării funcţiilor administrative şi realizării comunicărilor oficiale în temeiul Convenţiei, Părţile desemnează Punctele Oficiale de Contact. De asemenea, în conformitate cu articolul 9 din Convenţie, Părţile desemnează, Puncte Focale Naționale în scopul schimbului de informaţii la nivel tehnic.
În conformitate cu prevederile art. 15 din Convenţie, la fiecare 4 ani, Părţile la Convenţie raportează stadiul implementării prevederilor Convenţiei.
Principalul instrument pentru punerea în aplicare a prevederilor Convenţiei este Planul Naţional de Implementare (PNI), elaborat în conformitate cu prevederilor art. 7 al Convenţiei. Pentru România, PNI a fost elaborat cu suport financiar de la Facilitatea Globală pentru Mediu (GEF), care acţionează şi ca mecanism financiar al Convenţiei, şi cu suport tehnic de la Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (UNIDO). PNI fost transmis Secretariatului Convenţiei în aprilie 2006 şi adoptat la nivel naţional prin Hotârârea Guvernului nr. 1497/2008. PNI stabileşte planurile de acţiuni, măsurile şi costurile aferente necesare implementării prevederilor Convenţiei.
Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor este autoritatea publică centrală desemnată să coordoneze implementarea PNI la nivel naţional, respectiv să acţioneze împreună cu autoritățile publice centrale din domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale, sănătătii, transporturilor, economiei, muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice şi dezvoltării regionale şi administraţiei publice pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate prin ratificarea Convenţiei.
La cea de-a patra reuniune a Conferinţei Părţilor la Convenţia de la Stockholm (COP-4), organizată la Geneva în perioada 4-8 mai 2009, la cea de-a cincea reuniune a Conferinţei Părţilor la Convenţia de la Stockholm (COP-5), organizată la Geneva în perioada 25-29 aprilie 2011, la cea de-a şasea reuniune a Conferinţei Părţilor la Convenţia de la Stockholm (COP-6), organizată la Geneva în perioada 28 aprilie – 10 mai 2013, precum și la cea de-a șaptea reuniune a Conferinţei Părţilor la Convenţia de la Stockholm (COP-7), organizată la Geneva în perioada 4-15 mai 2015, au fost adăugate, în anexele A, B şi C ale Convenţiei, cu anumite derogări specifice şi scopuri acceptabile, 14 noi substanţe identificate ca având caracteristicile poluanților organici persistenți, respectiv: alfa-hexaclorciclohexan, beta-hexaclorciclohexan, clordecon, hexabromobifenil, hexabromodifenileter, heptabromodifenileter, lindan, pentaclorbenzen, acidul sulfonic perfluorooctanic, sărurile acestuia şi fluorura de sulfonil perfluorooctanice, tetrabromodifenileter, pentabromodifenileter, endosulfan şi hexabromociclododecan, hexaclorbutadiena, pentaclorofenolul, sărurile și esterii acestuia și naftalinele policlorurate.
România a ratificat amendamentele aduse Convenţiei în anul 2009, prin Legea nr. 227/2010, iar cele adoptate în anul 2011 au fost preluate prin Ordinul ministrului afacerilor externe nr. 28/2013 privind publicarea Deciziei SC-5/3: Listarea endosulfanului tehnic şi a izomerilor aferenţi acestuia.
Conform unei decizii a Conferinţei Părţilor, atunci când au loc modificări ale textului/anexelor Convenţiei, PNI trebuie actualizat în termen de 2 ani de la data intrării în vigoare a respectivelor modificări.
Minsiterul Mediului, Apelor şi Pădurilor este autoritatea responsabilă pentru punerea în aplicare a oricăror modificări aduse Convenţiei şi ia măsurile necesare pentru reactualizarea Planului Naţional de Implementare a prevederilor Convenţiei.
Astfel, PNI a fost actualizat și înaintat Secretariatului Convenției de la Stockholm la data de 9 octombrie 2012, modificările și completările aduse acestuia fiind adoptate prin Hotârârea Guvernului nr. 1012/2013 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.497/2008 privind aprobarea Planului naţional de implementare a prevederilor Convenţiei privind poluanţii organici persistenţi, adoptată la Stockholm la 22 mai 2001, aferent perioadei 2008-2029.
La fiecare 4 ani, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului întocmeşte raportul privind stadiul implementării prevederilor Convenţiei şi îl transmite Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor spre avizare. Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, prin Punctul Focal Naţional desemnat, înaintează raportul la Secretariatul Convenţiei de la Stockholm.