Rezervaţia Cheile Corcoaiei este situată în partea nordică a Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei, în judeţul Gorj, pe o suprafaţă de 34 ha. Formaţiunile geomorfologice existente aici sunt de o frumuseţe rară, dând posibilitate oamenilor să explice apariţia acestor peisaje magnifice prin legende.
Astfel, modul în care s-au format aceste chei este legat de două legende, una autohtonă având în centru figura viteazului Iovan Iorgovan și una din mitologia greacă care vorbește de Hercules, considerat și protectorul stațiunii Băile Herculane.
Prima legenda relatează despre un tânar foarte puternic şi curajos pe nume Iovan Iorgovan în care şi-au pus încrederea oamenii din așezările care înconjurau munții din această zonă. Iovan Iorgovan a dus o lupta crâncenă cu un balaur înfiorător cu şapte capete pentru a elibera o fată şi pentru a-i salva pe oameni de dezastrele facute de acesta. În rezervaţia Cheile Corcoaiei a avut loc prima bătălie dintre eroul mitic Iovan Iorgovan şi balaur, aici fiind retezat primul cap al acestuia. Cheile, conform legendei, s-au format atunci când balaurul s-a retras din calea voinicului spărgând stâncile. Într-adevăr, forma rotunjită a cheilor parcă amintesc de șerpuirea unui balaur uriaș.
Cea de-a doua legendă vorbește de Hercules care s-a luptat cu hidra, un balaur cu mai multe capete. Prima bătălie, spune legenda, ar fi fost undeva, la aprox. 40 km pe Valea Cernei, înspre izvoare, la Cheile Corcoaiei. Aici, Hercules a reușit să taie unul dintre capete, iar de durere hidra, vrând să fugă din calea lui, a spart cu celelalte capete stâncile rezultând astfel Cheile Corcoaiei, care privite de sus chiar au un traseu sinuos ca și cum ar fi fost străbătute de corpul uriaș al hidrei urmărite de Hercules. Următoarea luptă ar fi avut loc în zona “7 Izvoare”, unde Hercules, îmbăiat în apele miraculoaselor izvoare termale din zonă, a mai tăiat un cap fiorosului balaur.
În cinstea victoriei, oamenii timpului ar fi construit, sus pe creasta muntelui din dreapta Cernei, o statuie megalitică, un chip de om care priveşte în zare, peste Munţii Mehedinţi, statuie denumită Sfinxul Cernei sau Capul lui Hercules. Următoarea confruntare ar fi avut loc pe locul unde se află Basorelieful lui Hercules, la parterul Hotelului Roman, unde Hercules s-ar fi îmbăiat din nou în apele izvorului cu apă termosalină, care-i poartă numele şi cu forţe proaspete, a mai tăiat un cap hidrei, care a fugit pe Cerna în jos, spre Dunăre. La Topleţ, eroul antic a ajuns balaurul şi i-a mai tăiat un cap. Locul victoriei a fost marcat de localnici cu o nouă statuie megalitică, Sfinxul Bănăţean.
În ambele legende ultima bătălie are loc în Defileul Dunării, într-o peşteră, Gaura cu Muscă, unde balaurul/hidra s-a refugiat şi a blestemat că dacă Iovan Iorgovan/Hercules îi va tăia şi ultimul cap, din sângele lui/ei va lua naştere o muscă ucigaşă ce va face prăpăd printre vitele oamenilor. Şi iată că în acest punct, legenda se împleteşte cu realitatea pentru că într-adevăr, în zonă a existat musca columbacă, o muscă ucigaşă care a făcut ravagii în rândul vitelor din acea zonă.
Foto: Ioan Gașpar
