17 milioane de lei atrași din fonduri europene ca România să aibă, în premieră, un Plan Național de Restaurare pentru Natură.
Proiectul de elaborare a Planului Național de Restaurare pentru Natură a fost selectat pentru finanțare prin Programul Operațional de Asistență Tehnică 2021-2027. Bugetul proiectului este de aproximativ 17 milioane de lei și va implementat pe durata a 24 de luni (2026 – 2028).
Proiectul are ca obiectiv general sprijinirea punerii în aplicare, pe bază de dovezi științifice, a Regulamentului (UE) 2024/1991 privind restaurarea naturii și a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2025/912 prin elaborarea Planului Național de Restaurare a Naturii (PNR).
„Vom avea, în premieră, în România, un plan de restaurare a naturii care leagă direct sănătatea ecosistemelor de economie, agricultură, apă, climă și de sănătatea oamenilor. În contextul european, el vine din aplicarea regulamentului UE privind restaurarea naturii, adoptat pentru a opri degradarea ecosistemelor și pentru a reface zonele afectate”, a declarat ministra interimară a mediului, apelor și pădurilor, Diana Buzoianu.
Obiectivele specifice ale proiectului sunt:
- Elaborarea Planului Național de Restaurare, ca instrument strategic de politică publică pentru implementarea Regulamentului european privind restaurarea naturii.
- Consolidarea capacității administrative și instituționale a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și a instituțiilor vizate pentru implementarea pe termen lung a PNR. Prin definirea măsurilor de restaurare și a planului de monitorizare, proiectul contribuie la operaționalizarea conceptului de soluții bazate pe natură (restaurare ecosisteme, în contextul național).
- Asigurarea participării publice și a implicării actorilor relevanți în toate etapele procesului de elaborare și implementare a PNR.
De ce este nevoie în România de un Plan Național de Restaurare a Naturii?
– Protejează resursele de care depindem;
– Reduce efectele schimbărilor climatice;
– Polenizatorii, solurile vii și apa disponibilă sunt esențiale pentru hrană;
– Are impact economic: mai puține pagube din inundații, costuri mai mici pentru tratarea apei, turism natural, locuri de muncă în restaurare ecologică, stabilitate pentru agricultură și silvicultură.
Fără planificare coerentă, există riscul de: pierdere de fonduri europene, sancțiuni ale Comisiei Europene, politici haotice și conflict între dezvoltare și protecția mediului. Acest plan va avea o contribuție esențială pentru susținerea unei economii sănatoase pentru următorii 50 de ani și este primul de acest fel în România.
Atașamente
