RO-FLOODS III

Implementarea Ciclului III al Directivei Inundații

„Integrarea riscurilor climatice, industriale și teritoriale în planificarea și managementul inundațiilor la nivel național” – Proiectul cod 2.085/ SMIS 355615

România își actualizează sistemul național de management al riscului la inundații

Inundațiile nu mai reprezintă doar fenomene izolate sau situații de urgență punctuale. În ultimii ani, schimbările climatice, presiunea asupra infrastructurii și dezvoltarea accelerată a zonelor urbane au schimbat modul în care trebuie analizate și gestionate riscurile hidrologice.

În acest context, România implementează proiectul RO-FLOODS III, parte a noului ciclu european de aplicare a Directivei 2007/60/CE privind evaluarea și gestionarea riscurilor la inundații.

Proiectul RO-FLOODS III depășește abordarea sectorială clasică, urmărind integrarea riscului de inundații în ansamblul proceselor de planificare spațială, urbanism, dezvoltare teritorială, protecție civilă și gestionare a infrastructurilor critice, prin intermediul unor produse analitice avansate (hărți de hazard, risc și severitate) și a unui cadru de planificare operațional și interoperabil la nivel național. RO-FLOODS III devine astfel un instrument esențial de guvernanță teritorială integrată, oferind fundament tehnic pentru politici coerente în domeniul mediului, urbanismului, protecției populației și siguranței infrastructurilor

Proiectul urmărește actualizarea instrumentelor naționale de analiză și planificare, integrarea noilor riscuri climatice și teritoriale și dezvoltarea unor soluții moderne pentru protejarea comunităților, infrastructurilor și mediului.

Cine implementează proiectul?

RO-FLOODS III este implementat de:

• Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, în calitate de lider de proiect;
• Administrația Națională „Apele Române”, în calitate de partener.

Proiectul este finanțat prin:

• Programul Asistență Tehnică (PoAT) 2021–2027;
• Fondul Social European Plus (FSE+).

Buget și perioadă de implementare

• buget total eligibil: aproximativ 33,1 milioane lei;
• durată totală: 30 luni;
• implementare efectivă: 2026–2028.

Date generale despre proiect:

Dată semnare contract de finanțare (CTRF): 29.04.2026

Valoare totală eligibilă CTRF: 33.089.083,02 lei (din care FSE+: 17.420.307,90 lei)

                                      MMAP: 29.410.349,33 lei (din care UE/FSE+: 15.483.576,27 lei)

                                      ANAR: 3.678.733,69 lei (din care UE/FSE+: 1.936.731,63 lei)

Durata proiectului: 30 luni (mai 2026 – iulie 2028)

Durată implementare proiect: 28 luni

De ce este important proiectul?

Directiva europeană privind inundațiile obligă statele membre să actualizeze periodic evaluările de risc, hărțile de hazard și risc și planurile de management al riscului la inundații.

Scopul este reducerea impactului asupra populației, a infrastructurii, economiei, mediului și a serviciilor esențiale.

Proiectul are acoperire națională, incluzând toate cele 11 bazine hidrografice principale și sectorul românesc al fluviului Dunărea. Vor fi acoperite integral toate zonele identificate ca având risc potențial semnificativ la inundații (APSFR), cu extindere în zonele urbanizate, periurbane și industriale relevante, inclusiv cele cu expunere la fenomene mixte (pluviale și fluviale).

De asemenea, vor fi integrate și siturile industriale și miniere cu risc structural ridicat, în special cele situate în zone joase, depresionare sau în proximitatea cursurilor de apă. În acest sens, proiectul contribuie nu doar la gestionarea riscurilor naturale, ci și la reducerea vulnerabilităților tehnologice și la prevenirea accidentelor cu impact ecologic și transfrontalier.

RO-FLOODS III vine într-un context în care fenomenele extreme devin mai frecvente, iar deciziile privind dezvoltarea teritorială, investițiile și infrastructura trebuie corelate cu riscurile climatice și hidrologice.

Cum funcționează implementarea Directivei Inundații?

Implementarea Directivei Inundații este organizată în trei etape majore, reluate periodic la nivel european.

Etapa 1 – Evaluarea Preliminară a Riscului la Inundații (EPRI) a fost realizată de către autoritățile publice in domeniul gospodăririi apelor. Aceasta a fost finalizată în anul 2019 și a avut ca scop identificarea evenimentelor semnificative produse anterior și zonele cu risc potențial semnificativ la inundații (APSFR).

Etapa 2 – Hărțile de hazard și risc la inundații are ca obiectiv elaborarea și actualizarea hărților de hazard, a hărților de risc și realizarea modelelor hidraulice utilizate pentru simularea fenomenelor de inundații.

Etapa 3 – Planurile de Management al Riscului la Inundații (PMRI) reprezintă componenta strategică a întregului proces.

PMRI stabilesc:

• măsurile de prevenire;
• prioritățile de investiții;
• soluțiile structurale și nestructurale;
• măsurile de adaptare climatică;
• intervențiile necesare pentru reducerea vulnerabilităților.

Planurile sunt elaborate pentru:

• cele 11 Administrații Bazinale de Apă
• Fluviul Dunărea

Obiectiv general:

Îmbunătățirea capacității de planificare strategică, monitorizare și evaluare a progresului conformării cu directivele UE, coordonarea investițiilor finanțate prin Politica de Coeziune cu alte programe și surse de finanțare

Obiectivul general al proiectului RO-FLOODS III constă în consolidarea capacității naționale de evaluare, planificare și management al riscurilor la inundații, prin dezvoltarea unui cadru integrat de modelare, cartografiere, prioritizare și intervenție, în conformitate cu cerințele Directivei 2007/60/CE și cu orientările strategice ale Uniunii Europene privind adaptarea la schimbările climatice, protecția infrastructurilor critice și dezvoltarea durabilă a teritoriului.

Proiectul urmărește să sprijine în mod direct tranziția de la un model tehnico-administrativ tradițional, centrat pe infrastructură gri, la un model spațial-integrat, digitalizat și orientat către reziliență sistemică, care să permită:

• prevenirea pierderilor economice și umane prin intervenție anticipativă;
• integrarea riscurilor în planificarea urbanistică și de mediu;
• protecția infrastructurilor critice și a elementelor sociale și ecologice vulnerabile;
• creșterea capacității instituționale prin instrumente digitale interoperabile și formare profesională specializată.

Obiective specifice:

O1. Realizarea hărților de hazard și de risc aferente etapelor 2 și 3 ale ciclului III, prin modelare hidrologică și hidraulică unidimensională și bidimensională (1D/2D), pentru toate APSFR-urile identificate, cu scenarii multiple, inclusiv evenimente extreme și scenarii de breșă la infrastructuri de apărare.

O2. Elaborarea unei hărți naționale de  pericol a inundațiilor, utilizabilă în planificarea teritorială și urbanistică, care să integreze indicatori relevanți (adâncimea apei, durata inundației, viteza curentului, impact funcțional) și să servească drept suport în delimitarea zonelor de risc și definirea reglementărilor urbanistice.

O3. Integrarea explicită în modelarea și evaluarea riscului a tuturor categoriilor de elemente expuse, cu accent pe:

• infrastructuri critice (energie, transport, comunicații);
• unități sociale (școli, spitale, centre de intervenție);
• obiective industriale și miniere (saline, iazuri de decantare, galerii);
• zone urbane în extindere;
• ecosisteme vulnerabile (zone umede, arii protejate).

O4. Actualizarea și completarea Planurilor de Management al Riscului la Inundații (PMRI) pentru toate cele 11 bazine hidrografice și pentru fluviul Dunărea, în conformitate cu cerințele Directivei 2007/60/CE, incluzând:

• analiza cost-beneficiu a măsurilor propuse;
• corelarea cu planurile urbanistice și de apărare civilă;
• definirea surselor de finanțare și a mecanismelor de implementare.

O5. Pregatirea geobazelor de date, rapoarte și informații necesare pentru încărcarea sau raportarea HHHR si PMRI în platforma digitală a UE repositoryNET3 (INSPIRE, EIONET); update site www.inundatii.ro cu datele obținute în proiect și disponibilizarea acestora pentru consultare a informațiilor disponibile privind riscul la inundații accesibil autorităților locale, regionale și centrale.

O6. Elaborarea unui portofoliu de minimum 20 de fișe de proiecte majore (PIM), structural sau verde, destinate reducerii riscurilor la inundații, cu prioritate pentru:

• zone urbane expuse;
• situri industriale și miniere cu risc ridicat;
• infrastructuri vulnerabile din bazinele hidrografice cu incidență istorică ridicată a inundațiilor.

Aceste obiective sunt formulate în deplină coerență cu direcțiile asumate prin Strategia Națională de Management al Riscului la Inundații, cu ciclul european de raportare și cu nevoile reale ale teritoriului, propunând o abordare sistemică, bazată pe dovezi, orientată către prevenție, adaptare și guvernanță integrată.

REZULTATE AȘTEPTATE

R1 – Hărți de hazard și risc la inundații elaborate pentru ASPFR-urile noi (ciclu 3) și actualizate/corectate pentru maxim 10% din APSFR-urile determinate în ciclurile anterioare de implementare a Directivei Inundații din România; pregătirea tuturor hărților de hazard și risc în formatul de raportare la CE

R2 – Hartă națională de pericol la inundații utilizabilă în planificarea spațială și urbanism

R3 – 12 PMRI (Planuri de Management al Riscului la Inundații) actualizate, integrate și prioritizate

R4 – Integrarea elementelor expuse critice în analiza de risc

R5 – Platforma digitală www.inundatii.ro upgradată cu informații noi

R6 – Portofoliu de minimum 20 fișe de proiect major (PIM) elaborate și validate

R7 – Formare instituțională și transfer de cunoștințe realizate finalizat la nivel național, cu privire la utilizarea hărților de severitate în planificarea spațială și urbanism

Grupul Țintă:

• Instituții publice, specialiști tehnici și decidenți care contribuie direct sau indirect la guvernanța riscului la inundații în România.
• 120 de experți din cadrul autorităților publice centrale și locale care vor fi pregătiți în interpretarea datelor hărților de severitate și a modului în care se derulează procesul de autorizare pentru construcțiile aflate în zone inundabile pe baza celor două ghiduri:
• autorități centrale și structuri subordonate: MMAP, ANAR și cele 11 Administrații Bazinale de Apă, Institutul  Național   de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM), Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului
• autorități locale și regionale:
  
  • Unități administrativ-teritoriale (UAT), consilii județene și municipale;
  • Direcții de urbanism, amenajarea teritoriului și protecția civilă din cadrul UAT;
  • Instituții cu responsabilități în infrastructură, sănătate, educație și protecția patrimoniului.
• profesioniști și operatori tehnici:
  
  • Planificatori urbaniști, proiectanți, consultanți în inginerie hidrotehnică;
  • Operatorii infrastructurii de apă, energie, transport și industrie.
• manageri de risc și specialiști în protecție civilă și intervenție de urgență.

Ce aduce nou RO-FLOODS III

Rezultatele proiectului RO-FLOODS III reflectă un angajament strategic față de consolidarea capacității instituționale, digitalizarea proceselor, creșterea rezilienței teritoriale și integrarea riscului de inundații în toate etapele guvernanței spațiale. Acestea sunt formulate în termeni concreți, măsurabili, relevanți și sustenabili, în concordanță cu cerințele Directivei 2007/60/CE și ale documentelor strategice naționale și europene.

Noul proiect nu urmărește doar actualizarea unor documente tehnice, ci introduce o abordare mai integrată și mai conectată la realitățile actuale.

a. Integrarea riscurilor climatice și industriale

Analizele vor include: impactul schimbărilor climatice, infrastructura industrială și minieră vulnerabilă, infrastructurile critice și presiunea dezvoltării urbane asupra zonelor inundabile.

b. Soluții bazate pe natură

Pe lângă infrastructura clasică, proiectul promovează: infrastructura verde, retenția naturală a apei, restaurarea ecologică și măsuri de reducere a vulnerabilității ecosistemelor.

c. Instrumente digitale și GIS

RO-FLOODS III include:

• modernizarea platformei www.inundatii.ro;
• dezvoltarea unei hărți naționale de pericol la inundații;
• dezvoltarea unui portal GIS interoperabil.

Aceste instrumente vor putea fi utilizate:

• în urbanism și amenajarea teritoriului;
• în evaluarea investițiilor;
• în managementul situațiilor de urgență;
• în planificarea infrastructurii.

Principalele activități ale proiectului