Codrii seculari Groşii Ţibleşului  (județul Maramureș) sunt localizaţi în nordul Carpaţilor Orientali în masivul vulcanic Ţibleş, altitudini cuprinse între 760 m şi 1460 m, pe soluri acide (districambisoluri) dezvoltate pe substrate de origine vulcanică neogenă (andezit cu piroxeni). Principalele vârfuri muntoase sunt: Vf. Groapa (1421 m), Vf. Ştevioara (1474 m), Vf. Tomnatic-Groşi (1437 m), Vf. Prelucilor (1458 m), Vf. Piatra Rea (1175 m).                            

Componentele nominalizate UNESCO sunt Izvorul Şurii (210,5 ha) şi Preluci (135,80 ha) ambele sunt incluse într-o zonă tampon comună de 563,6 ha. A fost declarată drept sit de importanţă comunitară ROSCI0411 Groşii Ţibleşului, în anul 2016, cu o suprafaţă totală de 927 ha.

Vegetaţia

Componentele nominalizate includ comunităţi primare de făgete pure şi amestecuri de fag cu  brad şi molid, molidişuri pure, precum şi mici zone depresionare cu mlaştini oligotrofe, unice în nordul Carpaţilor Orientali. Arboretele se remarcă prin structuri complexe, grad ridicat de naturalitate, exemplare de dimensiuni şi vârstă excepţională, care ating limita fiziologică, cu influenţe antropice minime, fapt care generează o stare de echilibru dinamic şi stabilitate funcţională. Împreună cu componenta Strâmbu Băiuţ asigură conectivitatea cu componentele UNESCO din Carpaţii ucrainieni.

Fauna

Habitatele forestiere existente oferă condiţii superioare speciilor din vârful lanţului trofic, cum sunt carnivorele mari: ursul brun (Ursus arctos) lupul (Canis lupus) râsul (Lynx lynx). Cerbul carpatin (Cervus elaphus), căpriorul (Capreolus capreolus), mistreţul (Sus scrofa), pisica sălbatică (Felix silvestris), jderul de copac (Martes martes), vulpea (Vulpes vulpes) completează imaginea unui ecosistem matur, stabil şi funcţional, care deţine toate elementele necesare asigurării unui echilibru dinamic pe termen lung.

Specii de păsări reprezentative, răpitoare de zi: şoimul călător (Falco peregrinus), viesparul (Pernis apivorus), uliul păsărar (Accipiter nisus), vânturelul (Falco tinnunculus), răpitoare de noapte: huhurezul mic (Strix aluco), huhurezul mare (Strix uralensis), ciocănitoarea neagră ( Drzocopus martius).

Flora

Speciile definitorii sunt: păştiţă (Anemone ranunculoides), clopoţei (Campanula persicifolia), orbalţ (Acteaa spicata), rogoz (Carex sylvatica), slăbănog (Impatiens noli-tangere), năpraznic (Geranium robertianum), brustur negru (Symphytum cordatum),  călugăr(Lilium martago), Cardamine glanduligera, specii vernale – luşcuţe (Leucojum vernum), brânduşe (Crocus vernus).

Prin obiectivele fixate urmează a fi protejate următoarele habitate şi specii:

• 9110  Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum;
• 91V0 Păduri dacice de fag  tip Symphyto-Fagion;
• 9130 Păduri de fag tip  Asperulo-Fagetum;
• 9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea).