Diana Buzoianu: „Vom avea număr record de lucrări pentru investiții în infrastructura împotriva inundațiilor. Am prioritizat siguranța românilor.”
Guvernul României a aprobat, săptămâna trecută, la propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), bugetul Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR) pentru anul 2026, un buget care crește record investițiile în infrastructura hidrotehnică și accelerează lucrări critice de protecție împotriva inundațiilor și de securizare a surselor de apă la nivel național.
Bugetul aprobat include 250 de milioane de lei investiții pentru baraje, poldere și diguri. Este vorba de un portofoliu extins de investiții și studii în toate cele 11 administrații bazinale de apă. Un element important îl reprezintă inclusiv alocarea a 52,02% din bugetul de bunuri și servicii pentru mentenanța infrastructurii hidrotehnice – un procent peste media ultimului deceniu.
„Bugetul aprobat ieri reprezintă o hartă a intervențiilor strategice de care România are nevoie pentru a-și crește siguranța în fața inundațiilor. Investim în lucrări care protejează comunități, infrastructură critică și surse de apă și continuăm proiecte majore care, în lipsa intervenției noastre, ar fi rămas blocate. Este vorba inclusiv despre cinci investiții preluate din PNRR – Cuceu, Rovinari, Frumoasa, Surduc și Lacul Roșu – pe care le-am salvat și le ducem mai departe din bugetul național”, a declarat ministra Diana Buzoianu, în conferința de presă susținută astăzi, la sediul MMAP.
Investițiile sunt distribuite în toate bazinele hidrografice ale țării, de la Maramureș la litoralul Mării Negre, și vizează atât lucrări în execuție, cât și pregătirea unor proiecte noi. În bazinul Someș-Tisa, investițiile depășesc 40 de milioane de lei și includ lucrări esențiale pentru siguranța acumulărilor și protecția infrastructurii critice. Amenajarea râului Someșul Mic, în valoare de 19,9 milioane lei, protejează peste 92.000 de locuitori. Lucrările de la Colibița răspund unor degradări identificate în urma expertizelor recente și au o miză directă pentru aproape 20.000 de locuitori și indirect pentru peste 128.000, iar acumularea Runcu rămâne o investiție strategică pentru alimentarea cu apă a Maramureșului Istoric.
Pentru bazinul Crișurilor, investițiile de peste 33 milioane lei sunt concentrate în zone afectate de inundațiile din 2020. Valea Călata și Valea Secătura protejează peste 11.000 de persoane și infrastructură rutieră extinsă, iar acumularea Mihăileni asigură sursa de apă pentru peste 16.000 de locuitori din zona Brad-Crișcior.
În bazinul Mureșului, proiectul Corund-Praid, cu o valoare de 22,6 milioane lei, este o prioritate majoră în contextul incidentelor din 2025, având rol direct în protejarea a peste 6.500 de oameni și a Salinei Praid. Investițiile sunt completate de lucrări la Aiud, unde se protejează aproape 29.000 de locuitori, și la Bucerdea, unde sunt apărate comunități și obiective publice locale.
În Banat, investițiile depășesc 32 de milioane de lei și vizează siguranța acumulării Surduc, cea mai mare din județul Timiș, precum și protecția comunităților și a terenurilor agricole prin lucrările de pe pârâul Nădrag și râul Bega.
În bazinul Jiului, investițiile se concentrează atât pe siguranța infrastructurii, cât și pe alimentarea cu apă. Aducțiunea Câmpul lui Neag – Valea de Pești asigură apa pentru întreaga Vale a Jiului, iar lucrările de la Amaradia protejează locuințe, infrastructură și sursele de apă ale comunităților locale.
În bazinul Oltului, investițiile de peste 30 de milioane de lei includ lucrări pe pârâul Cheia, unde alunecările de teren și viiturile pun în pericol drumuri și gospodării, precum și modernizarea acumulării Frumoasa, sursă esențială de apă pentru municipiul Miercurea Ciuc, și punerea în siguranță a barajului Șuta.
Pentru bazinul Argeș-Vedea sunt prevăzute, în premieră, intervenții dedicate siguranței hidrologice a Capitalei, prin lucrări și studii privind salba de lacuri Colentina și Lacul Văcărești. În același timp, acumularea Ogrezeni rămâne o componentă strategică pentru alimentarea alternativă cu apă a Bucureștiului și pentru controlul viiturilor pe râul Argeș.
În bazinul Buzău-Ialomița, investițiile vizează infrastructura de apărare pe brațul Borcea, unde sunt protejați peste 7.200 de locuitori, dar și modernizarea acumulării Paltinu și dezvoltarea sistemelor de avertizare în zona Siriu.
În bazinul Siretului, unele dintre cele mai mari investiții din țară sunt concentrate pe amenajarea râului Trotuș, care protejează o salbă de localități între Ghimeș și Urechești, precum și pe conservarea Lacului Roșu și protejarea Mănăstirii Sucevița, parte a patrimoniului UNESCO.
Pentru bazinul Prut-Bârlad, investițiile sunt orientate către zone puternic afectate de inundațiile din 2024, în special în județele Galați și Vaslui, unde sunt dezvoltate proiecte pentru reducerea riscului hidrologic și protejarea comunităților vulnerabile.
În Dobrogea și pe litoral, lucrările vizează protecția lacului Techirghiol, conservarea falezelor și infrastructura de apărare la Dunăre, precum și reglementarea utilizării plajelor, prin documentații esențiale pentru dezvoltarea durabilă a zonei.
Prin aprobarea bugetului ANAR pentru 2026, MMAP susține o abordare integrată la nivel național pentru siguranța apei, cu investiții care răspund riscurilor reale din teritoriu și contribuie la protejarea populației, infrastructurii și resurselor naturale.