Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a emis acordul de mediu pentru proiectul de investiții „Creșterea ponderii producției de energie electrică din surse regenerabile prin finalizarea lucrărilor și asigurarea monitorizării permanente a impactului asupra mediului la amenajarea hidroenergetică Surduc–Siriu”, amplasat pe râul Bâsca Mare, pe teritoriul județelor Buzău și Covasna.
Decizia vine după parcurgerea integrală a procedurilor legale de evaluare a impactului asupra mediului și după o etapă extinsă de consultare publică, în care ministerul a analizat în detaliu toate observațiile primite, inclusiv pe cele care nu se refereau direct la conținutul proiectului de acord de mediu.
Astfel, în perioada de consultare publică a deciziei de emiterea acordului de mediu, inclusiv a proiectului de acord de mediu, s-au primit 442 seturi de mesaje(436 persoane fizice și 6 persoane juridice), din care 316 seturi cu conținut identic (un număr de 5 afirmații preluate integral, fără dovezi sau justificare din punct de vedere tehnic). Restul seturilor de mesaje au constituit preluări de fragmente din cele 5 afirmații (fără dovezi sau justificare tehnică), sau au exprimat opoziția față de proiect (fără o justificare tehnică). elementele semnalate au vizat în proporție de >90% aspecte care au fost ridicate de publicul interesat în perioada de dezbatere publică și de analiză a calității studiilor de mediu elaborate pentru proiect, fiind cunoscute la data luării deciziei de emitere a acordului de mediu.
Proiectul include elemente care nu au fost finalizate din cadrul proiectului “Amenajarea Surduc-Siriu”, aprobat prin Decretul nr. 294/07.10.1981, respectiv finalizarea treptei Surduc- Nehoiașu cu 1 grup de 55 MW în CHE Nehoiașu II.
Proiectul a fost supus evaluării impactului asupra mediului, în conformitate cu prevederile legale naționale precum și cu normele UE în vigoare, prin elaborarea a trei studii de specialitate, respectiv Studiul de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă, Studiul de evaluare adecvată și Raportul privind impactul asupra mediului, acesta din urmă integrând concluziile celorlalte două studii.
Aceste studii au condus la integrarea de măsuri de prevenire și reducere a impactului asupra mediului, inclusiv măsuri de monitorizare, atât pentru perioada de execuție lucrări de finalizare cât și pentru perioada de funcționare a AHE Surduc-Siriu în integralitate.
Participarea publicului interesat în etapele procedurale, în dezbaterea publică dar și după aceasta, a avut un rol important atât în alegerea alternativei de proiect cu impact minim asupra mediului cât și în stabilirea unor măsuri suplimentare necesar a fi implementate pe toată perioada de funcționare a amenajării:
- Luarea măsurilor de atenuare a impactului (inclusiv a impactului cumulat) va reduce la minim impactul asupra acelor elemente de calitate pentru care au fost identificate mecanisme cauză-efect. Măsurile care vor fi luate se referă la măsurile de bază, obligatorii, dar și la măsuri privind asigurarea debitului ecologic/de servitute şi îmbunătățirea conectivității longitudinale precum și la publicarea tuturor datelor de monitorizare de la stațiile automate online pe site-ul beneficiarului și transmiterea acestora către A.N. „Apele Române” în timp real.
- De asemenea, a fost inclusă ca obligație a titularului elaborarea unui studiu cu privire la lucrările necesare pentru evitarea pagubelor și pentru satisfacerea cerințelor socio-economice de resursă de apă pentru comunitățile riverane.
- Totodată, pentru zonele unde vor fi funcționale stațiile automate care fac obiectul măsurilor impuse prin avizul de gorspodarire a apelor (poz. 42.și 43) MMAP a inclus în acordul de mediu ca recomandare instalarea unor sisteme video de supraveghere a acestor zone.
Este important de menționat faptul că atât studiul cât și implementarea măsurilor rezultate din studiu se vor realiza până la emiterea autorizației de gospodărire a apelor, respectiv până la punerea în funcțiune a obiectivului, iar nerealizarea acestora conduce la ne-emiterea autorizației de gospodărirea apelor de către autoritatea competentă de gospodărirea apelor.
În perioada de consultare s-au primit și analizat un număr foarte mare de adrese care nu se referă la proiectul de acord, ci mai degrabă sunt observații preluate din perioada de dezbatere publică și din perioada de consultare a RIM, EA și SNEGICA, observații care au primit în etapele respective răspunsuri.
Subliniem ca aceleași observații și comentarii au fost reiterate în mod constant pe parcursul procedurii de reglementare, iar răspunsurile au fost incluse de titular în formularul 5O pentru prezentarea soluțiilor de rezolvare a problemelor semnalate de publicul interesat publicat pe site-ul www.mmap.ro.
De asemenea au fost luate în considerare toate punctele de vedere ale autorităților care au participat în CAT, acestea generând condiții/măsuri suplimentare pentru implementarea proiectului AHE SURDUC SIRIU, condiții care au fost preluate în proiectul acordului de mediu
În ceea ce privește mesajele primite în perioada de consultare a proiectului de acord de mediu, MMAP a primit și analizat un număr de 316 seturi de mesaje identice încărcate în platforma DECLIC care au vizat următoarele aspecte:
- Similitudinea Raportului privind Impactul asupra Mediului elaborat pentru acest proiect (procent de 96,4%) cu un raport privind impactul asupra mediului din anul 2024 invalidat de instanță:
Raportul privind Impactul asupra Mediului (RIM) a fost elaborat în deplină conformitate cu prevederile Legii nr. 292/2018, care transpune în legislația națională cerințele Directiva 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului. În acest sens, documentația a parcurs integral etapele procedurale obligatorii definite de Legea 292/2018.
Astfel, RIM finalizat integral inclusiv în forma revizuită la sfârșitul anului 2025 reprezintă un document tehnico-științific elaborat în mod riguros și integral în conformitate cu prevederile Legea nr. 292/2018, act normativ care stabilește cadrul procedural și conținutul obligatoriu al evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte de acest tip.
- Studiul de mediu a omis complet măsurile de protecție a faunei acvatice, deși experții confirmă că peștii sunt aspirați în turbine cu mortalitate de 100%:
Studiul de Evaluare Adecvata, dar si Raportul privind Impactul asupra Mediului includ Măsurile de prevenire, evitare și reducere a impactului inclusiv in relatie cu ihtiofauna, cu referire la imbunatatirea conectivitatii longitudinale, respectiv a condițiilor tehnice aferente scării de pești, respectiv: asigurarea curentului de atracție în proximitatea intrării, menținerea unor viteze și diferențe de nivel adecvate migrației ihtiofaunei, controlul turbulențelor, dimensionarea corespunzătoare a pantei și realizarea unui substrat continuu, cu rugozitate similară condițiilor naturale ale cursului de apă.
Regimul de exploatare stabilit prin regulamentul de exploatare (act subsecvent autorizatíei de gospodarire a apelor) va fi conceput și implementat astfel încât să conducă la minimizarea până la niveluri neglijabile a mortalității ihtiofaunei asociate tranzitării prin instalațiile hidrotehnice, prin corelarea strictă a modului de operare a turbinelor cu perioadele sensibile din ciclul biologic al speciilor, optimizarea regimurilor de debit și a vitezelor de curger O alta masura impusă prin avizul de gospodarire a apelor este Instalarea grătarelor de protecție la prizele de apă,
- Datele hidrologice se opresc în 2007 și ignoră total impactul schimbărilor climatice, care prevăd o reducere a debitelor cu 10-20%. Tot calculul energetic e construit pe o realitate care nu mai există:
Debitele râurilor nu sunt determinate exclusiv de cantitatea totală de precipitații, ci de un ansamblu de factori hidrologici, inclusiv distribuția sezonieră a precipitațiilor, procesele de infiltrație, scurgerea de bazin și contribuțiile subterane. Studiile climatice asociate scenariilor RCP 4.5 și RCP 8.5 , (a se vedea Planurile de Management Bazinale actualizate aprobate prim HG 392/2023) indică variații regionale diferențiate, iar pentru zona Carpaților nu se confirmă o reducere uniformă de 10–20% a debitelor medii multianuale, ci o variabilitate crescută a regimului hidrologic, cu redistribuiri sezoniere și episoade extreme. În acest context, utilizarea directă a unui procent generic de reducere a debitelor pentru recalcularea producției hidroenergetice reprezintă o abordare nefundamentată științific. Qmma, ca indicator hidrologic, este derivat din serii lungi de observații și integrează variabilitatea climatică natural, iar eventualele tendințe climatice se reflectă gradual și necesită validare prin analize hidrologice specifice de bazin, nu prin aplicarea unor coeficienți globali.
În al doilea rând, chiar în ipoteza unor modificări ale regimului hidrologic, acestea trebuie analizate în contextul mai larg al adaptării sistemului energetic la variabilitatea climatică, iar nu ca argument pentru nepromovarea investițiilor. Schimbările climatice reprezintă un fenomen sistemic, la scară națională și regională, care afectează toate sursele de energie — inclusiv hidro, eolian și solar — fără a justifica excluderea unei tehnologii sau a unei investiții de interes public major.
Din perspectiva politicii energetice, AHE Surduc–Siriu se înscrie în categoria infrastructurilor strategice pentru securitatea energetică, contribuind nu doar la producția de energie electrică, ci și la serviciile de sistem esențiale funcționării Sistemului Energetic Național, respectiv reglaj de frecvență, echilibrare și flexibilitate operațională. Aceste funcții devin cu atât mai importante în contextul creșterii ponderii surselor variabile (eolian și solar), care necesită capacități flexibile și predictibile pentru stabilizarea rețelei.
