Codrul Secular Slătioara este situat pe versantul estic al masivului Rarău, la o altitudine cuprinsă între 790 m şi 1353 m, în satul Slătioara, la 12 km de comuna Stulpicani de care aparţine, și se întinde pe trei creste mari, paralele: Bâtca Neagră, Bâtca cu Plai şi Bâtca Lesă, separate între ele prin văi adânci, uneori abrupte, pe fundul cărora îşi strâng apele pârâiaşele Văiuga, Valea lui Ion, Valea Ursului şi Valea Ceargaului, ce se unesc apoi două câte două, dând naştere pârâului Slătioara. (Seghedin, 1983)

Pădurea Seculară Slătioara ocupă aproape întregul versant sud-estic al masivului Rarău şi se întinde de la poalele acestor versanţi până la culmele muntelui Todirescu, de unde urmează Fâneţele Montane Todirescu (34 ha) care înregistrează un fond floristic cu 400 specii(Diacon, 2015).

Suprafaţa sit UNESCO: 609,12 ha și suprafața zona tampon: 429,43 ha

Categoria rezervaţiei: Rezervaţie naturală tip forestier (Clasificare IUCN – Categoria IV Arie de administrare a speciilor/habitatelor: Conservare prin intervenție activă.)

Istoric și protejare:

• 1941: declarată rezervație forestieră;
• 2007: inclusă în reţeaua europeană de arii naturale protejate Natura 2000, fiind atât parte a Sitului de importanță comunitară Rarău-Giumalău, cât și parte a ariei de protecție specială avifaunistică Munţii Rarău-Giumalău;
• 2017: înscrisă în Patrimoniul Mondial UNESCO, ca parte a proprietății „Făgete primare din Carpaţi şi din alte regiuni ale Europei”.

Componenta nominalizată din Codrul Secular Slătioara face parte din cea mai mare rezervație forestieră din nordul Carpaților Orientali, care păstrează una dintre cele mai importante păduri primare din România.

Gradul de naturalitate al pădurii este ridicat, fiind caracterizat prin cantități mari de lemn mort, structură diversificată, arbori bătrâni de mari dimensiuni și diversitate specifică ridicată. Rezervația adăpostește una dintre cele mai bine conservate păduri de amestec de fag cu brad și molid din Carpații.

O particularitate a acestei componente este faptul că ecosistemul se desfășoară în mod natural, după propriile sale reguli, unde arborii bătrâni se sting în picioare și se descompun treptat, contribuind la formarea unui mediu propice pentru dezvoltarea noilor generații de arbori.

Are statut de protecţie integrală, în cuprinsul rezervației fiind interzise orice fel de exploatări de lemn sau de alte produse.

Deși liziera pădurii este alcătuită din trunchiuri înalte, dar totuşi tinere, pe măsură ce te îndepărtezi de calea bătătorită dai peste specii care datează încă de acum aproape 300 de ani, având o înălţime care depăşeşte 45 m şi un diametru de peste 1 m. Nu trebuie omise rădăcinile arborilor, acoperite cu nu mai puţin de 451 de specii de muşchi, încă un record absolut pentru o rezervaţie din România.

Cercetările au scos în evidenţă, până în prezent, circa 900 specii de plante, dar cifra se va mări cu siguranţă în urma altor studii.

Ca monumente ale naturii sau rarităţi, amintim: papucul doamnei (Cypripedium calceolus) de pe stâncile calcaroase ale rezervaţiei, tulichina pitică sau chiperul lupului (Daphne mezereum), ce prin colorit aminteşte de liliac, vulturica de stâncă (Hieracium pojontense), alga roşie de apă dulce (Hildenbrandtia rivularis) de pe pietrele umede din văi, neuitând să amintim și de tisă (Taxus baccata), ce apare sporadic. (Seghedin, 1982)

Vegetația lemnoasă din rezervație cuprinde specii de fag (Fagus sylvatica), molid (Picea abies), brad (Abies alba), pin silvestru (Pinnus sylvestris), tisa (Taxus baccata), larice (Larix decidua), scoruș de munte (Sorbus aucuparia), carpen (Carpinus betulus), anin (Alunus incana), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), etc.

Fauna este la fel de bogată și variată, incluzând mamifere precum cerbul carpatin (Cervus elaphus), ursul brun (Ursus arctos), lupul (Canis lupus) și râsul (Lynx lynx), precum și o mulțime de specii de păsări ca și corbul (Corvus cora), cocoșul de munte (Tetrao urogallus), ierunca (Bonasa bonasia) etc. (Diacon, 2015).

Turistic, Codrul Secular Slătioara este pus în valoare prin existența celor două  trasee turistice, ce duc la două obiective importante: Fânețele Todirescu și Vf. Rarău, dar și un traseu mai ușor de parcurs până la Cheile Lătoace.

Codrul Secular Slătioara îți conferă imaginea unei păduri sălbatice și autentice, aproape neatinse de om. Relieful variat, cu zone greu accesibile și porțiuni de chei, îi dă un aspect misterios și impunător. În același timp, bogăția de specii de plante și animale creează un peisaj viu, divers și echilibrat.

Toate acestea, împreună cu arborii seculari și liniștea profundă, conturează un cadru natural spectaculos, cu un aer de poveste și originalitate.