COMUNICAT DE PRESĂ - Cea de-a 25-a întâlnire a Grupului Director pentru Aria Prioritară 5 a avut loc la București

Cea de-a 25-a întâlnire a Grupului Director pentru Aria Prioritară 5 a avut loc la București

La data de 2 iulie 2024, s-a desfășurat, la București, cea de-a 25-a întâlnire a Grupului Director pentru Aria Prioritară 5(AP5) privind Managementul Riscurilor de Mediu, din cadrul Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, (SUERD), finanțat prin Programul Danube Region, eveniment organizat de co-coordonatorul român al AP5.

În cadrul Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, România, prin Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, asigură co-coordonarea Ariei prioritare 5 (AP5) – Managementul riscurilor de mediu - împreună cu Ministerului Afacerilor Externe și Comerțului din Ungaria.

Sesiunea de la București, desfășurată în format hibrid, a fost condusă de Gheorghe Constantin, co-coordonator român al AP5, împreună cu László Balatonyi, co-coordonator al AP5, din partea Ungariei, și de Johan Magnusson, din partea Comisiei Europene, și s-a bucurat de prezența secretarului executiv al ICPDR, Birgit Vogel.

Membrii Grupului Director au analizat activitățile recente ale AP5 din SUERD, precum și evoluția și schimbările modului de abordare a diverselor probleme, inclusiv noile realități în ceea ce privește mediul, efectele schimbărilor climatice, efectele conflictului din Ucraina asupra mediului.

Au fost prezentate și analizate: activitățile Grupului de lucru pentru gestionarea dezastrelor; activitățile recente ale partenerilor și organizațiilor; stadiul implementării proiectelor din Planul de acțiune al Ariei Prioritare 5 (AP5) și noile proiecte; necesitatea consolidării cooperării în cadrul pilonului de mediu cu Ariile Prioritare 4 și 6.

S-a subliniat importanța implementării ideii de a se identifica soluții și de a se elabora recomandări de politici de acțiune bazate pe natură.

Gheorghe Constantin, co-coordonatorul român al AP5, a arătat importanța dialogului în ceea ce privește provocările ce apar în domeniul riscurilor de mediu. Cu acestea se confruntă atât țările din Uniunea Europeană, cât și alte state, în contextul resimțirii efectelor schimbărilor climatice. Totodată, a subliniat necesitatea cooperării statelor membre în Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării cu alte organizații din Bazinul Dunării și din Europa, și a apreciat excelenta cooperare și activitățile din cadrul ICPDR.

„La început ne-am concentrat mai mult pe inundații și combaterea lor. Apoi, o perioadă am colaborat foarte bine în ceea ce privește seceta. Schimbările climatice au adus noi provocări-  acum sunt frecvente incendiile de pădure și inundațiile fulgerătoare (flash floods), mai ales în zonele montane și pe dealuri. De aceea, și cooperarea cu Convenția Carpaților este importantă din perspectiva managementului riscului de mediu. Trebuie să ne adaptăm la schimbările climatice și să acționăm în consecință. Trebuie să identificăm soluții bazate pe natură, să dezvoltăm infrastructura de mediu în Bazinul Dunării, pentru reducerea riscului la inundații, pentru reducera secetei sau a deșertificării. Cooperarea între Ariile Prioritare din cadrul SUERD este foarte importantă – știm că tot ceea ce se întâmplă într-o zonă va afecta, mai mult sau mai puțin, întregul bazin, de asemenea proiectele transfrontaliere sunt esențiale”, a mai menționat Gheorghe Constantin.

Johan Magnusson, reprezentantul Comisiei Europene, a prezentat inițiativele în desfășurare întreprinse de DG REGIO, care sunt deosebit de importante pentru SUERD, și perspectivele pentru 2024. Accentul principal a fost pus pe reuniunea grupului la nivel înalt pentru strategii macroregionale, desfășurată în iunie 2024, și pregătirile pentru cel de-al 5-lea Raport de implementare a strategiilor macroregionale.  De asemenea, a salutat prezența reprezentantului Consiliului Tinerilor din România.

O temă importantă a întâlnirii s-a referit la cooperarea cu diferiți parteneri și organizații-Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului Dunărea - ICPDR, Convenția Carpaților-Carpathian Convention, Parteneriatul Global pentru Apă-GWP etc.

Birgit Vogel, secretarul executiv al ICPDR, a vorbit despre întâlnirile importante între ICPDR și UNEP- Planul de acțiune pentru Mediterana (MAP), Comisia Mării Negre și altele.

„Ne-am concentrat pe subiecte ample, poluare și, dincolo de poluare, am discutat despre  conservarea sturionilor. De asemenea, în cadrul grupului de lucru permanent au fost adoptate rezoluții pentru a îmbunătăți cooperarea transregională. Există multe subiecte importante de discutat, cum ar fi inundațiile și secetele. Este esențial să lucrăm, strâns, împreună, pe acest subiect important.(…) Vreau să amintesc că în iunie, în cadrul ședinței Grupului de Lucru Permanent, Consiliul Tinerilor Dunăreni al EUSDR a devenit observator al ICPDR. Așteptăm cu nerăbdare să lucrăm cu tinerii și să le încorporăm perspectivele în munca noastră”, a spus Birgit Vogel.

Cristina Cuc, de la Danube Strategy Point, a subliniat la rândul său cât de importante sunt relația cu stakeholderii și comunicarea rezultatelor proiectelor: „Ne concentrăm pe îmbunătățirea cooperării între membrii grupului de coordonare, coordonatorii zonelor prioritare și coordonatorii naționali, atât la nivel național, cât și internațional. În ceea ce privește implicarea tinerilor, avem Consiliul Tinerilor Dunăreni (DYC), care face parte din structura Strategiei Dunării. Vă mulțumim că i-ați implicat și le-ați amplificat vocea în cadrul strategiei. Este valoros să faceți schimb de experiență între dumneavoastră, care aveți o experiență vastă, și acești membri tineri”.

În intervenția sa, László Balatonyi, co-coordonator  al AP 5 din partea Ungariei,  a insistat pe identificarea, stabilirea și promovarea Flagship-urilor Strategiei Dunării (proiectele emblematice ale Strategiei Dunării), proiecte sau procese ce contribuie la implementarea Strategiei UE pentru Regiunea Dunării (EUSDR).

Pentru prima data a fost invitată PA3, coordonatorul din România, Irina Cozma, subliniind importanța unui mediu sănătos și sigur pentru cultură și turism.

La finalul întâlnirii, co-coordonatorul roman al AP5 Gheorghe Constantin a subliniat că „acțiunile noastre se vor concentra în mare măsură pe probleme legate de activitățile emblematice, cum ar fi utilizarea infrastructurii verzi pentru gestionarea inundațiilor, secetelor și dezastrelor. Aceasta va fi direcția principală. În plus, vom începe să lucrăm mai intens pe problema secetei, în cooperare cu ICPDR. Ne propunem, de asemenea, să cooperăm cu Parteneriatul Global pentru Apă, așa cum am făcut și înainte, și să continuăm activitățile existente, inclusiv planificarea managementului inundațiilor”.

Cei prezenți, fizic și on-line, au căzut de acord că populația din zonele predispuse la efectele riscurilor de mediu, trebuie să fie mai informată și mai pregătită, ceea ce presupune o mai bună comunicare, atât în cadrul SUERD, cât și la nivel local.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor(MMAP) are calitate de Partener în cadrul proiectului „AP 5 – Riscuri de Mediu”, care a fost aprobat spre finanțare în cadrul Programului Danube Region.

În cadrul Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, România, prin Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, asigură coordonarea Ariei prioritare 5 (PA 5) – Managementul riscurilor de mediu, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe din Ungaria.

Obiectivul proiectului

Prin noul proiect de mediu, Uniunea Europeană încearcă să sprijine îmbunătățirea „Managementului Riscurilor de mediu”, aferent domeniului prioritar 5 (AP5) în bazinul dunărean, prin intermediul Ariei Prioritare 5. Proiectul are menirea de a îmbunătăți cooperarea în domeniul gestionării inundațiilor, a răspunsului la dezastre, a adaptării la schimbările climatice și gestionării pericolelor accidentale în Bazinul Dunării. Proiectul urmărește, de asemenea, asigurarea punerii în aplicare a Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării(SUERD).

Partenerii din proiectul „Riscuri de mediu” sunt:  Ministerul Afacerilor Externe și al Comerțului Exterior, din Ungaria (lider de proiect); Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor(P1), din România; Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului Dunărea (ICPDR- partener strategic), cu sediul la Viena.

Perioada de implementare a proiectului: 2023-2028.

Acronimul proiectului- DRP-PAC-PA5

Bugetul total al proiectului: 750.000 euro, din care 600.000 euro (80%) UE și 150.000 euro (20%) co-finanțare națională.

Project co-funded by European Union