Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei, situat în partea de sud-vest a țării, în extremitatea sud-vestică a Carpaţilor Meridionali, cuprinzând un important fenomen geologic – Falia Cernei, reprezintă un eşantion unic al făgetelor carpatine şi europene de la altitudinile cele mai joase, până la limita pădurii cu golurile alpine, 

Valea Cernei are aspectul unui defileu imens, pe alocuri cu sectoare de chei, greu accesibile mai ales în partea sa inferioară, ceea ce a întârziat mult pătrunderea și instaurarea unei circulaţii longitudinale permanente și întinse, ce constituie premisele pentru excepționala diversitate a speciilor, comunităților și peisajelor din componentele nominalizate.

Zona adăpostește suprafețe întinse de păduri virgine, cu un grad ridicat de naturalitate, îndeosebi o gamă variată de păduri de fag, de la făgete pure colinare și montane la făgete amestecate cu foioase și cu rășinoase.

Componentele nominalizate UNESCO:

• Domogled – Coronini – Bedina (5110,6 ha)
• Iauna Craiovei (3517,4 ha)
• Ciucevele Cernei (1104,3 ha)

sunt situate în zona de protecție integrală a Parcului Național Domogled – Valea Cernei și sunt incluse într-o zonă tampon comună de 51464,3 ha. 

Valea Cernei este unică, în primul rând, prin aceea că se înscrie total în spaţiul montan şi desparte două şiruri de munţi diferiţi ca alcătuire şi peisaj. Este o vale tipic longitudinală, care urmează linia tectonică dintre Munţii Vâlcanului şi Mehedinţului, pe de o parte, şi Masivul Godeanu şi Munţii Cernei, pe de alta parte.

Cele 3 componente nominalizate adăpostesc păduri virgine de fag, cu naturalitate ridicată, situate într-un întins peisaj predominant forestier, acoperit în proporție de 3/4 cu păduri de fag. O particularitate a acestor componente este amplitudinea altitudinală acoperită de făgete, de la altitudini foarte joase (160 m în Domogled – Coronini – Bedina) până la limita altitudinală superioară a pădurii (1620 m în Ciucevele Cernei).

Fauna: Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei reprezintă zona cu cea mai ridicată biodiversitate în ceea ce priveşte lepidopterele, întâlnindu-se aici aproape 1500 specii de fluturi (45% din fauna de lepidoptere a țării).

Endemismele din rândul lepidopterelor sunt semnificative: Lampronia aeripenella, Brevantenia banatica, Eupithecia domogledana.

Peisajul sălbatic, constituit din versanți abrupți, acoperiți de păduri seculare, și abrupturile stâncoase constituie habitatul unor populații semnificative de carnivore mari (ursul brun – Ursus arctos, lupul – Canis lupus, râsul – Lynx lynx), carnivore mici (pisica sălbatică – Felis silvestris, jderul de copac – Martes martes, jderul de piatră – Martes foina), păsări răpitoare de zi (acvila de munte – Aquila chrysaetos, șoimul călător – Falco peregrinus) și de noapte (huhurezul mic – Strix aluco, ciuvica – Glaucidium passerinum) și reptile (vipera cu corn – Vipera ammodytes, șarpele lui Esculap – Elaphe longissima).

Cele mai importante specii de liliecii din aria nominalizată sunt: Myotis myotis, Myotis blythii, Rhinalophus ferrumequinum, Myotis capaccinii, Myotis emarginatus, Rhinolophus blasii, Rhinolophus euryale, Miniopterus schreibersii.

Flora: Dintre cele aproximativ 1.110 de specii de plante superioare din Parcul Național Domogled-Valea Cernei, 66 de specii sunt pe cale de dispariție, rare și endemice.

Specii de plante caracteristice pădurilor de fag: Geranium macrorrhizum (priboi), Carex pilosa (rogoz păros), Euphorbia amygdaloides (alior), Galium odoratum (vinărița), Ruscus aculeatus (ghimpe pădureț), Geranium robertianum (năprasnic), Mercurialis perennis (brei), Oxalis acetosella (măcrișul iepurelui), Polypodium vulgare (feriguță), Pulmonaria rubra (plămânărică), Poa nemoralis (iarbă deasă), Symphytum cordatum (tătăneasă comună) și unele specii de orhidee.