Diana Buzoianu: România are, în premieră, date științifice complete pentru un management responsabil al populației de urs brun
Ministra mediului, apelor și pădurilor, Diana Buzoianu, a participat astăzi, la Brașov, la conferința de prezentare a rezultatelor finale ale proiectului „Implementarea Planului național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România” (cod SMIS 136899 / 319056), organizată la Universitatea Transilvania din Brașov.
Proiectul marchează o schimbare fundamentală de abordare în gestionarea populației de urs brun din România, oferind, pentru prima dată, o bază științifică atât pentru monitorizarea genetică a speciei, cât și pentru zonarea managementului la nivel național. Aceste instrumente permit trecerea de la decizii reactive la politici publice fundamentate pe date, adaptate realităților din teren.
Un element central al proiectului îl reprezintă estimarea genetică a populației de urs brun, realizată în cadrul celui mai amplu studiu de acest tip desfășurat vreodată la nivel mondial pentru această specie. Analizele genetice efectuate pe aproximativ 24.000 de probe colectate la nivel național indică faptul că populația de urs brun din România se situează, într-un scenariu conservator, între 10.657 și 12.787 de indivizi. Totodată, studiul evidențiază un nivel ridicat al diversității genetice, esențial pentru conservarea pe termen lung a speciei, dar și riscuri asociate fragmentării habitatelor și presiunii asupra coridoarelor ecologice.
„Acest studiu nu este un exercițiu academic și nici un instrument pentru decizii extreme. Este, în primul rând, un instrument de management responsabil, echilibrat, care ne permite să protejăm oamenii, să prevenim conflictele și, în același timp, să conservăm o specie importantă pentru România. Datele obținute ne ajută să înțelegem unde trebuie să prevenim, unde este nevoie de intervenții punctuale și unde conservarea strictă este esențială. Conservarea biodiversității și siguranța cetățenilor nu se exclud; ele pot și trebuie să fie gestionate împreună, pe baza științei și a transparenței”, a declarat ministra mediului, apelor și pădurilor, Diana Buzoianu.
Monitorizarea genetică a populației de urs brun vizează stabilirea periodică a mărimii populației, evaluarea diversității genetice, a structurii populaționale și a potențialului evolutiv al speciei, precum și implementarea unui plan de monitorizare genetică pe termen lung, cu metodologii standardizate și repetabile.
Pe baza acestor rezultate a fost realizată, în premieră, zonarea națională a managementului populației de urs brun, un instrument esențial pentru aplicarea unor măsuri diferențiate. Zonarea împarte teritoriul în patru categorii distincte: zone cheie pentru conservare, zone de management al conflictelor (zone de risc), zone de management durabil și zone marginale. Clasificarea are la bază o analiză complexă care integrează date genetice, distribuția habitatelor, zonele agricole și turistice, apelurile la 112 și istoricul pagubelor produse de urși.
Proiectul include, totodată, măsuri concrete de prevenire a conflictelor om–urs, prin instalarea a peste 1.100 de sisteme electrice de protecție pentru animale domestice, culturi agricole și bunuri materiale. Monitorizarea independentă arată că aceste sisteme reduc semnificativ riscul de atac atunci când sunt întreținute corespunzător, iar autoritățile au în vedere extinderea accesului la finanțare pentru astfel de măsuri preventive în zonele cu risc.
Proiectul este finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională, prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014–2020, și din Fondul de Coeziune, prin Programul Dezvoltare Durabilă 2021–2027, având o valoare totală de 57,3 milioane lei. Implementarea este realizată de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, în calitate de lider, în parteneriat cu Regia Publică Locală a Pădurilor Kronstadt R.A. Brașov, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”.
Prezentarea rezultatelor finale ale studiului marchează începutul unui proces de consultare și dialog, rezultatele urmând să fie analizate și dezbătute public, iar instrumentele de management să fie transpuse în politici și acte normative după consultări ample cu instituțiile, comunitățile locale, organizațiile de mediu și specialiștii din domeniu.
