MEDAT și MMAP: Finanțarea lucrărilor de închidere a iazurilor de decantare din sectorul minier va continua până în 2028, prin Fondul pentru Mediu
Guvernul României a aprobat Hotărârea inițiată de Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT), prin care se asigură continuarea finanțării din Fondul pentru Mediu a lucrărilor de închidere și ecologizare a iazurilor de decantare din sectorul minier, până la data de 31 decembrie 2028.
Proiectul de act normativ a fost elaborat în urma unui dialog aplicat și a unei colaborări instituționale MEDAT și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP).
„De ani de zile avem în România iazuri din fostele exploatări miniere care pun probleme oamenilor și mediului. Conversmin, compania din subordinea Ministerului Economiei, se ocupă de ele, dar ani la rând lucrurile s-au mișcat foarte greu. De ce? Pentru că se mergea pe principiul „puțin la toți”- câte o sumă mică pentru fiecare iaz, fără să se termine niciunul. Împreună cu doamna ministru Buzoianu, am schimbat această abordare: am stabilit prioritățile și am aprobat o hotărâre de guvern care permite realizarea lucrărilor până la capăt, în ordinea de risc și cu finanțare sigură din Fondul pentru Mediu. Vorbim de aproape 126 milioane lei, bani care nu se vor mai risipi, ci vor merge către rezultate”, a declarat Radu Miruță, ministrul economiei, digitalizării, antreprenoriatului și turismului.
„Direcţionăm banii din Fondul pentru Mediu în investiţii care chiar contează. Poluările istorice nerezolvate de peste 35 de ani nu pot fi amânate la nesfârşit. Fiecare zi în care nu intervenim poate să coste vieţi, ecosisteme şi bani. Această hotărâre este rezultatul colaborării strânse cu ministrul Economiei și echipa de la ministerul Mediului, pornind de la o responsabilitate comună. Aceste investiţii nu sunt un moft, ci o necesitate de siguranţă naţională şi sănătate publică”, a declarat Diana Buzoianu, ministra mediului, apelor şi pădurilor.
Prin modificările aprobate, MEDAT, în calitate de instituție responsabilă pentru politica în domeniul resurselor minerale neenergetice, coordonează întregul proces de reabilitare a acestor amplasamente, în strânsă colaborare cu MMAP, Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) și autoritățile locale.
Finanţarea se acordă sub formă de ajutor nerambursabil din Fondul pentru Mediu, în baza unui contract de finanţare semnat între AFM şi MEDAT.
Lucrările finanţate au ca scop punerea în siguranţă şi ecologizarea iazurilor de decantare aferente unor perimetre miniere abandonate de peste trei decenii: Mina Certej – iazurile Valea Mireşului şi Valea Mealu (judeţul Hunedoara), Mina Teliuc – iazurile nr. 1, 2 şi 3 (judeţul Hunedoara) şi Mina Baia Sprie – iazul Tăuţii de Sus (judeţul Maramureş). Durata de implementare a lucrărilor variază între 12 şi 24 de luni, în funcţie de complexitatea tehnică şi condiţiile de mediu din fiecare amplasament.
România are zeci de situri industriale contaminate, moştenite din perioada exploatărilor miniere intensive. Multe dintre aceste amplasamente prezintă riscuri semnificative pentru apele subterane, sol, biodiversitate şi sănătatea comunităţilor locale. În contextul schimbărilor climatice şi al creşterii frecvenţei fenomenelor meteo extreme, fiecare an de întârziere creşte riscul unor accidente ecologice – alunecări de teren, scurgeri de steril sau contaminări ale apelor.
Prin adoptarea acestei hotărâri se creează premisele finalizării procedurilor de achiziţie publică în 2026 şi demarării efective a lucrărilor de ecologizare pentru obiectivele rămase neînchise. Măsura va contribui la reducerea riscurilor de contaminare a apelor şi solului cu metale grele, la stabilizarea terenurilor cu potenţial de alunecare şi la reabilitarea suprafeţelor degradate.
Programul de finanţare pentru închiderea iazurilor de decantare a fost iniţiat în 2010, prin HG nr. 1034/2010, cu o valoare totală de 100 milioane lei, şi continuat prin HG nr. 181/2020, care a alocat 57,8 milioane lei. Hotărârea adoptată astăzi actualizează termenele şi permite continuarea lucrărilor până în 2028, evitând blocajele apărute în derularea proiectelor de ecologizare şi oferind României şansa de a corecta una dintre cele mai persistente surse de poluare industrială din ultimii 35 de ani.
