Cercetătorii în biologie marină de la Constanţa vorbesc despre transformările prin care trece litoralul Mării Negre, care are temperaturi de primăvară în sezonul rece. Specialiştii precizează că aceste capricii ale vremii, care se manifestă foarte vizibil pe litoral, nu reprezintă efectul încălzirii globale, ci al schimbărilor climatice de la nivel mondial.
Oamenii plimbându-se în slip în noiembrie-decembrie pe plajă, băi în mare făcute de cei mai temerari nu mai sunt un lucru de neînchipuit pe litoralul românesc. Datorită temperaturilor de primăvară, hainele îmblănite sunt scoase din dulapuri doar la cod portocaliu sau roşu, pentru că dacă nu ne-am uita la calendar, am uita că suntem într-o zi de toamnă sau iarnă.
Vremea nu mai ţine cont de anotimpuri, iar anul calendaristic pare un computer ale cărui programe sunt date peste cap. Ce se întâmplă cu clima, cum vor evolua temperaturile şi care este prognoza pentru viitorul Mării Negre - am căutat să aflăm de la specialişti în biologie marină, care oferă explicaţii privind schimbările climatice prin care trece România.
Evoluţia Mării Negre în decursul ultimilor ani
Dr. Simion Nicolaev este directorul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa“ de la Constanţa. Din clădirea situată aproape de intrarea în Mamaia se vede marea, pe care specialiştii de la Antipa o cercetează neîncetat încercând să-i afle transformările.
„În loc de «încălzire globală», mai corect este să vorbim despre «schimbări climatice globale» care se manifestă vizibil în ultimii ani şi afectează, implicit, Marea Neagră. Din studiile făcute de cercetători, evoluţia anuală cumulată a temperaturilor şi precipaţiilor nu s-a modificat radical, însă distribuţia pe sezoane a suferit reconfigurări majore, mai ales la precipitaţii - care se produc violent pe perioade scurte şi pe zone limitate“, explică dr. Simion Nicolaev.
În datele statistice colectate, cercetătorii de la „Grigore Antipa“ au observat modificările suferite de parametrii marini. Spre exemplu, temperatura apei Mării Negre are o tendinţă de creştere. Diferenţa de la an la an este mică, dar în timp va fi sesizabilă. În ultimul raport publicat de institutul de la Constanţa în 2015, cu analiza lui 2014 raportată la perioada de referinţă 1959-2013, specialiştii arată că indicele de creştere al temperaturii apei mării a fost de 0,02 grade Celsius/an. Alt indice, salinitatea, a scăzut în stratul de suprafaţă al apei mării cu 0,01 unităţi/an. În apele de adâncime, nivelul de oxigen scade, ceea ce creşte riscul dispariţiei de specii acvatice. De asemenea, marea tinde să îngheţe mai des la coastă - acum se întâmplă asta la 2-3 ani, faţă de 5-7 ani cu decenii în urmă.
Şi, un fenomen foarte interesant: din observaţiile meteorologice, în perioada 1971-2013, temperatura medie anuală a apei mării a fost mai mare decât cea a aerului din zonă. Apa mării ajunge astfel, în medie, la 12-14 grade Celsius, cu 2-3 grade Celsius în plus faţă de temperatura medie a aerului.
Nivelul mării este un alt parametru în schimbare, care influenţează dinamic zona costieră. Tendinţa generală a nivelului este de creştere, cu un ritm estimat la circa 1,7 milimetri pe an. Păstrarea acestui ritm ar duce la niveluri medii crescute la circa 0,8 metri în 50 ani sau la 1,7 metri în următoarea sută de ani. Această variaţie crescută nu are ca sursă apele dunărene, al căror debit este în scădere, dacă se ia în considerare intervalul de timp pentru măsurători: 1959-2004.
Fenomenele meteorologice extreme care s-au resimţit în zona litorală, în ultimii ani, sunt o consecinţă a efectului de seră asupra maselor de apă la suprafaţă şi a caracteristicilor parametrior fizico-chimici, cum ar fi creşterea temperaturii apelor de suprafaţă, scăderea salinităţii, scăderea temperaturii apei în sezonul rece, ceea ce duce tot mai des la apariţia îngheţului apelor marine la coastă, scăderi ale nivelului de oxigen în apele de adâncime, specii acvatice cu risc crescut de dispariţie etc“, precizează experţii Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa“.
Marea Neagră, de la albastru la verzui
Încălzirea vremii a atins un vârf în urmă cu 6-7 ani, când pe litoralul Mării Negre temperatura nu a scăzut sub 30 grade Celsius zile în şir. „Apa mării era fiartă. La distanţa de 25 kilometri în larg, temperatura apei scăzuse doar foarte puţin până la 27 grade Celsius. Impactul există, dar din fericire, vieţuitoarele marine se retrag în habitatul care le oferă condiţii de supravieţuire“, adaugă dr. Simion Nicolaev.
Vânturile care bat pe litoralul românesc influenţează şi ele mediul marin. Se întâmplă adesea să vedem porţiuni ale mării colorate diferit, de la albastru închis la verziu, iar cei care se îmbăiază au surpriza să constate pe pielea lor diferenţe semnificative de temperatură ale zonelor din apă.
„La Marea Neagră sunt predominante vânturile de vest. Apele nu sunt foarte călduroase, nu mai au acea înflorire algală. Când bate vântul dinspre mal spre larg, apa se retrage, iar pentru compensare vin curenţii dinspre larg. Este principiul ligheanului. Aceşti curenţi aduc apa din est, care are o culoare verzuie spre galbenă şi este mai rece. Acum câţiva ani, la Neptun, temperatura apei scăzuse de la 25 grade Celsius cât era pe litoral, la 14-15 grade Celsius. Simţeai că ţi se taie picioarele, atât de rece era apa. Apele se amestecă, însă, imediat, cea din larg cu cea de la mal şi poţi face baie fără probleme, fără să mai simţi vreun disconfort termic“, explică directorul institutului marin.
Pentru că direcţia vânturilor se schimbă, apa este plimbată ba spre mal, ba spre larg, ceea ce duce la variaţiile de suprafaţă ale plajelor. Cei care resimt această scădere (mai ales) sunt operatorii de plajă care închiriază parcelele de la Apele Române. Şi pescarii simt imediat pulsul mării, pentru că toate variaţiile duc la schimbarea inclusiv a zonei de salt termic, unde se delimitează straturile de apă şi unde specii de peşti obişnuiau să se localizeze. Acolo unde înainte se scotea o captură de 20 tone la o ieşire pe mare, acum se întâmplă o dată pe săptămână, dacă pescarii au noroc. Aşa se face că şprotul, bacaliarul sau rechinul nu se mai pescuiesc aproape deloc. Iar fenomenul nu se petrece numai pe coasta României, ci în tot bazinul Mării Negre.
„Comparativ cu coasta Georgiei sau a Anatoliei, climatul de aici are o particularitate, în sezonul rece. Acolo, apa nu scade sub 7 grade Celsius. La noi, marea îngheaţă. Acolo, salinitatea este medie, cu excepţia gurilor de râu, are 17-18 grame la mie. La noi, salinitatea scade la 10 grame la mie. În Marea Neagră, apele nu circulă foarte puternic, nu e conectivitate, apa este mai săracă în organisme în comparaţie cu Marea Mediterană. În Marea Neagră au ajuns astfel, prin traseul navelor comerciale, o serie de specii cum ar fi rapana venos, melcul care a găsit aici un mediu extraordinar de hrană, în care nu are concurenţă“, afirmă dr. Simion Nicolaev.
Iarna, temperatura apei scade frecvent, atingând 1 grad Celsius în zona litorală şi 0 grade Celsius la 30-50 kilometri distanţă faţă de ţărm. În anii geroşi se formează straturi de gheaţă marginală, cu grosime de 15-20 centimetri. În luna mai, temperatura apei la suprafaţă atinge media de 3 grade Celsius la ţărm şi 20 grade Celsius în sectorul central al bazinului. Valori evidente ale scăderii temperaturii se înregistrează începând cu luna septembrie - spun specialiştii.
De ce se schimbă clima?
Biologul Răzvan Popescu-Mirceni coordonează Societatea de Explorări Oceanografice şi Protecţia Mediului Marin Oceanic-Club de la Constanţa, un ONG dedicat spaţiului marin. Cercetătorul detaliază cauzele care influenţează clima.
„Clima, ca ansamblu de parametri, va suferi permanent schimbări, ca urmare a unui număr imens de factori. Dintre aceştia amintesc axa de înclinare a Pământului faţă de Soare şi forma elipsei pe care planeta noastră evoluează - acum Terra poate trece mai aproape de Soare, iar peste 10 ani sau 100 poate fi şi mai aproape sau mai departe. Alt factor este activitatea Soarelui sau nivelul suprafeţei acoperite de păduri de pe Terra, nivelul concentraţiei unor gaze din atmosfera sa şi dispunerea lor pe coloana de aer, prezenţa sau absenţa unor gaze din atmosferă, balanţa apei, activitatea vulcanică, prezenţa unor suprafeţe reflectante (cu zăpadă sau lucii de apă) sau absorbante de radiaţie solară. Mai contează nivelul proceselor de descompunere, amplitudinea lor şi cantitatea de masă organică aflată în descompunere etc“, arată dr. Popescu-Mirceni.
El consideră aproape imposibil să faci previziuni pe termen mediu şi lung asupra evoluţiei climei, preferând, şi el, termenul de „schimbări climatice“ în locul celui de „încălzire globală“.
„Spre exemplu, deşi unele curente vorbesc despre încălzirea climei, totuşi cea mai scăzută temperatură pe Terra de când se fac înregistrări meteorologice s-a înregistrat în 2010. Există o similitudine la nivel global cu ceea ce se întâmplă în deşert, unde extremele termice între zi şi noapte sunt foarte depărtate: ziua 40-45 grade Celsius, iar noaptea următoare uneori şi aproape de 0 grade. Acest fapt este cauzat în primul rând de dispariţia semnificativă, în doar câteva decenii, a suprafeţelor împădurite.
Dacă ne referim strict la latitudinea la care se află România şi privim în istoria geologică a Terrei vom constata că aici au fost în cea mai mare a timpului (în ultimele sute de milioane de ani) temperaturi care ar permite existenţa unor plante precum palmierii. De asemenea, dacă analizăm toată perioada de timp de când există viaţă pe planeta noastră vom afla că numai o parte din timp destul de redusă a existat gheaţă la cei doi poli. Clima este o parte a unui mare sistem viu: Planeta Pământ. Deci e natural să evolueze. Cu siguranţă, direcţia şi sensul acestei schimbări e prea puţin influenţat de activitatea umană. Dar viteza cu care schimbările se produc în schimb, da, este influenţată de om“, argumentează dr. Răzvan Popescu-Mirceni.
„Anotimpurile vor fi tot timpul aceleaşi pentru că ele ţin de convenţia calendarului, care este stabilită pe baza poziţiei Terrei pe orbită faţă de coordonatele longitudinale ale Soarelui şi a poziţiei axei nord-sud a Terrei faţă de aceeaşi stea centrală a sistemului nostru planetar. Soarele iernii ne bronzează şi acum iarna, se întâmplă chiar şi în Antarctica - acolo e vară, cu temperaturi maxime care sar o idee peste 0. Deci se poate face şi acum plajă la noi. Vă garantez că un inuit nu ar avea nicio problemă să stea în slip pe nisip acum la noi în ţară. Totul este o problemă de adaptare“
Răzvan Popescu-Mirceni
biolog marin
Schimbările bruşte aduc cu ele dispariţia a numeroase specii de plante şi animale, incapabile să se adapteze cu aceeaşi viteză la noile condiţii. Sistemul se dezechilibrează reducându-se astfel capacitatea de suport inclusiv pentru specia umană. Dacă schimbările sunt mai lente duc la o repoziţionare geografică a multor specii, ceea ce implică alte efecte.
„Unele specii sunt favorizate într-o zonă, în timp ce altele sunt supuse unor presiuni majore. Cu cât biodiversitatea este mai săracă, cu atât sistemul este mai periclitat şi mai supus riscului de dezechilibru şi chiar colaps. Speciile se repoziţionează conform preferinţelor climatice, iar în cazurile în care nu au capacitate de migrare vor dispărea din natură. Strict de interes pentru om sunt apariţia unor specii de insecte, spre exemplu, care sunt de multe ori vectori de boli sau sunt dăunători ai agriculturii - în forma în care este aceasta practicată la noi. Apoi, pe termen mediu, se poate ivi necesitatea migraţiei populaţiei umane din zonele costiere, dacă media termică va conduce la existenţa unei cantităţi mai mari de apă, în formă lichidă, la suprafaţa Terrei. Amplificarea extremelor meteorologice va duce la necesitatea schimbării practicilor agricole, a celor din construcţii, transporturi etc. Toate reconfigurările sistemului sunt cu siguranţă semnificative“, descrie biologul.
Vieţuitoarele marine, cele mai afectate
În mediul marin, aceste reconfigurări vor avea un impact pe măsură. Cea mai afectată va fi fauna Mării Negre. „Frecvenţa crescută a unor furtuni majore va conduce la schimbarea structurii de specii din zonele de mică adâncime, pe fondul variaţiilor termice şi a hidrodinamicii litorale. Zona de mică adâncime, considerând-o ca fiind până la 5-10 metri, este cea mai importantă pentru întreg mediul marin. Aici se desfăşoară multe din etapele de reproducere şi dezvoltare ale celor mai numeroase specii din mediul marin, inclusiv a multora dintre speciile de peşti cu valoare economică. În apele de mică adâncime au loc cele mai importante influenţe ale climei, ale atmosferei, şi acestea se manifestă imediat“, relatează dr. Răzvan Popescu-Mirceni.
Coordonatorul Oceanic-Club consideră natural procesul de evoluţie a vieţii pe Terra, indiferent de schimbări, în puterea omului stând în schimb gestionarea acestora.
„Acum 200 de milioane de ani aveam extrem de mulţi dinozauri, astăzi ei nu mai există. Astăzi sunt foarte multe hominide pe Terra, dar î viitor este posibil să nu mai fie niciun hominid pe Terra. Exceptând un fenomen cosmic, nimic nu poate conduce la dispariţia totală a vieţii pe acestă planetă. Există specii descorpioni rezistente la o radioactivitate de peste 1000 miliRöntgen, o doză la care omul moare în câteva minute. La Cernobîl, în urma părăsirii zonei de către oameni viaţa a «explodat» pur şi simplu fiind acum, la doar 30 de ani după accidentul nuclear, o adevărată oază naturală.
Este un proces absolut natural. Depinde de noi cum gestionăm situaţia. Nu reducerea emisiilor ar trebui să fie principala grijă acum, ci stoparea declinului şi refacerea suprafeţelor împădurite, la nivel mondial. Schimbările din viaţa Terrei, cu excepţia situaţiei în care fizica cuantică sau alte domenii ale ştiinţelor naturii vor rezolva problemele tehnice legate de întoarcerea în timp, sunt ireversibile“, arată coordonatorul Oceanic-Club.
Şi cei care o au ca obiect de studiu îşi pun întrebări asupra viitorului Mării Negre. „Viitorul litoralului Mării Negre depinde de educaţia şi conştiinţa celor care îl administrează politic, economic şi social. Priviţi atent spre acei oameni şi veţi vedea foarte bine viitorul litoralului Mării Negre“, îndeamnă dr. Răzvan Popescu-Mirceni.
Sursa: adevarul.ro