România trebuie să instituie sancțiuni proporționale în domeniul combaterii tăierilor ilegale de păduri, iar personalul din instituțiile competente, precum Garda Națională de Mediu și Garda Forestieră, va trebui dimensionat și calificat, dar și remunerat corespunzător, consideră reprezentanții organizației World Wide Fund of Nature /WWF/ - România, într-un document intitulat 'Priorități legislative pentru sectorul forestier pe care WWF le va urmări în anul 2016' și publicat pe propria pagină de Internet.
Potrivit materialului, ce a fost transmis și Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor /MMAP/ în decursul lunii decembrie 2015, în România este nevoie de implementarea adecvată a Regulamentului (UE) nr. 995/2010 (EUTR), astfel încât acesta să plaseze țara într-o situație pozitivă, model de urmat pentru alte state membre ale Uniunii Europene.
În acest context, WWF-România este de părere că, printre măsurile ce ar trebui aplicate, se află și instituirea unor sancțiuni proporționale în cazul încălcării prevederilor EUTR de către operatori. 'Considerăm că, în prezent, aceste sancțiuni nu sunt adecvate în cazul produselor din lemn importate din afara UE', notează sursa citată.
De asemenea, este nevoie de actualizarea sau dezvoltarea procedurilor de control, a listelor de verificatori, creșterea capacității instituționale a autorităților competente (Garda Națională de Mediu, Garda Forestieră), în vederea exercitării controalelor asupra operatorilor, comercianților și organizațiilor de monitorizare. În acest sens, WWF-România susține că personalul responsabil nu este familiarizat cu procedurile specifice de auditare.
În plus, în România este nevoie de actualizarea anuală a Hărții Zonelor de Risc privind Tăierile Ilegale, precum și de îmbunătățirea sistemelor de trasabilitate Radarul pădurilor/'Wood Tracking' și 'SUMAL'.
Conform WWF-România, în acest an se va urmări elaborarea Catalogului Pădurilor Virgine și Cvasivirgine. 'Catalogul trebuie să reglementeze procedurile (dinamica) privind încadrarea periodică (ex. trimestrială) a pădurilor virgine și cvasivirgine identificate prin amenajamentele silvice, și respectiv studiile de specialitate dezvoltate de factorii interesați relevanți (ex. administratori de arii naturale protejate, instituții de cercetare, organizații non-guvernamentale etc.)', notează sursa citată.
Un alt punct de interes al organizației de mediu, ce apare pe agenda de monitorizare a activității autorităților, se referă la instituirea unui sistem funcțional de acordare a plăților compensatorii.
'Lipsa plăților compensatorii pentru serviciile de mediu oferite de pădure este una dintre principalele cauze pentru nerespectarea regimului silvic și a cerințelor unei gospodăriri durabile a pădurilor. Practic, pierderile suferite de proprietari, prin restricțiile impuse, nu sunt compensate, astfel încât aceștia sunt singurii care suportă eforturile de conservare a pădurilor, chiar dacă beneficiile sunt de interes public, iar uneori chiar de ordin privat. Serviciile de interes public, cum ar fi conservarea biodiversității în parcurile naționale ar trebui asigurate pe terenuri agricole și forestiere aflate doar în proprietate publică (așa cum se întâmplă în majoritatea țărilor lumii), plata compensațiilor pentru proprietarii privați fiind imperativ necesară în condițiile impunerii unui regim restrictiv de utilizare (...) În acest sens, este absolut necesară adoptarea de către autoritatea publică care răspunde de silvicultură a metodologiilor de calcul al compensațiilor, respectiv contribuția beneficiarilor direcți și indirecți la fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinație silvică (conform Codului Silvic)', se menționează în documentul organizației de mediu.
Alte aspecte importante pe care WWF-România și le-a propus să le urmărească în 2016 vizează: certificarea pădurilor, Regulamentul de vânzare a masei lemnoase din România, Strategia Națională Forestieră, normele silvice și Ghidul de finanțare pentru măsurile de silvo-mediu.
Sursa: AGERPRES