Strategia Națională privind Schimbările Climatice (rezumat)

Schimbările climatice reprezintă deja o componentă reala a vieții planetei noastre, efectele lor negative fiind resimțite atât in plan economic, cât și social. Constrânși de amploarea acestor fenomene, dar mai ales de pericolele mai mult sau mai puțin vizibile pe care acestea le ascund, liderii lumii au angajat negocieri la nivel mondial, pentru a stabili obligațiile fiecărei țări, în vederea reducerii impactului global al schimbărilor climatice.

Ca Stat Membru al Uniunii Europene, România s-a implicat în mod responsabil în acest efort internațional. Prin natura activității sale, Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice joacă un rol important în îndeplinirea obligațiilor asumate. Concepută ca punct de pornire în această misiune, Strategia Națională privind Schimbările Climatice oferă suportul, viziunea și reperele viitoarelor acțiuni concrete. Documentul a fost promovat prin HG nr. 529/2013 și publicat în Monitorul Oficial din Iulie, 2013.

Conform celor stabilite la nivelul UE, fiecare Stat Membru trebuie să aloce 20% din viitoarele fonduri structurale şi de investiţii ale UE (FESI 2014 – 2020) proiectelor şi acţiunilor cu relevanţă climatică, fie că vorbim de sectorul industrial, agricol, urban, silvic sau transporturi.

Descarca documentul integral

Descarca Anexa 1 la Hotărârea Guvernului nr. 739/2016 - Strategia națională privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse

Descarca Anexa 2 la Hotărârea Guvernului nr. 739/2016 - Planul național de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020                                                                       

                                                      

Ce presupune Strategia privind Schimbările Climatice (2013 – 2020):

Explică şi ilustrează cele două componente cheie ale efortului climatic: cel de prevenire şi combatere a efectelor schimbărilor climatice (prin acţiuni destinate reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră – emisii GES) şi cel de adaptare adecvată şi cu daune minime în contextul creat de schimbările climatice deja în curs;

Oferă date şi informaţii esenţiale asupra variaţiilor climatice care au afectat şi vor afecta România;

Prezintă date şi informaţii relevante la nivel general privind contribuţia fiecărui sector la emisiile GES şi modul în care activitatea umană (prin procese productive sau de consum/utilizare), împreună cu procesele naturale conduc la aceste emisii;

Propune tipuri de măsuri cheie ce trebuie implementate în fiecare sector pentru reducerea emisiilor GES şi pentru adaptarea la efectele schimbărilor climatice;

Descrie succint situația existentă la nivel mondial, care reclamă politici consistente de prevenire şi combatere a schimbărilor climatice şi a efectelor acestora;

Oferă un suport orientativ vizând măsurile şi politicile care trebuie adoptate, utilizînd fondurile europene structurale şi de investiţii din viitorul exerciţiu financiar (2014 – 2020). Comisia Europeană a considerat acest document ca fiind obligatoriu în pregătirea Acordului de Parteneriat pentru absorbţia fondurilor UE 2014-2020.

Trece în revistă principalele programe de acţiune la nivel naţional cu impact în domeniul schimbărilor climatice în diferite sectoare: industrie, transporturi, silvicultură, agricultură, urban etc.

Fundamentează principiile ce vor sta la baza elaborării planurilor și programelor de acţiune la nivel sectorial, stabileşte obiectivele generale şi specifice care vor trebui atinse prin măsuri şi acţiuni viitoare, stabilite în funcţie de specificul concret al fiecărui sector în parte.

Conceput ca un document dinamic, ce reflecta o realitate în permanentă schimbare, actuala Strategie privind Schimbările Climatice se va dezvolta și completa pe parcurs, având sprijinul și experiența unui grup de experți ai Băncii Mondiale.

Actuala varianta a Strategiei Naţionale privind Schimbările Climatice este supusă unui triplu proces:

• de extindere;

• de consolidare;

• de operaţionalizare.

În toamna anului 2015, Strategia Naţională privind Schimbările Climatice va fi extinsă, astfel încât, până în 2050, să acopere un orizont mai larg, păstrînd însă două referenţiale majore: 2020 şi 2030.

Aceasta va deveni un reper pentru „creşterea verde” a României, adică a dezvoltării economice bazate pe emisii reduse de gaze cu efect de seră.

Strategia va fi consolidată în baza unei evaluări macroeconomice, realizată după o modelare de impact sectorială şi transsectorială. Aceasta va evalua în detaliu perspectivele, opţiunile, costurile şi beneficiile măsurilor ce trebuie aplicate pentru ca România să-şi asigure o dezvoltare solidă şi sustenabilă pe termen mediu şi lung, în condiţiile obligaţiilor majore de prevenire şi combatere a schimbărilor climatice.

În sfîrşit, dar nu în cele din urmă, Strategia va fi pusă în practică pe baza unui plan concret, care va include acţiuni, termene, responsabilităţi specifice pentru fiecare sector şi instituţie, dar şi criterii şi indicatori de evaluare a modului în care au fost îndeplinite obiectivele urmărite.

Cele trei obiective se realizează în virtutea unui proiect pe care Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice îl derulează cu Banca Mondială, începând din anul 2013 și până în 2015. Proiectul este cofinanţat din fonduri UE, prin Programul Operaţional Asistenţă Tehnică 2007 – 2013.


Vizualizati toate paginile din cadrul Strategia Națională privind Schimbările Climatice (rezumat), ordonate dupa data publicarii:
17 Mar 2016

Adaptarea (ASC)

ADAPTAREA LA EFECTELE SCHIMBĂRILOR CLIMATICE (ASC) Încălzirea globală implică, în prezent, două probleme majore pentru omenire: pe de o parte necesitatea reducerii drastice a emisiilor de gaze cu efect de seră în vederea stabilizării nivelului concentraţiei acestor gaze în atmosferă care să împiedice influenţa antro...

17 Mar 2016

Tipuri de masuri

Strategia privind Schimbările Climatice propune tipuri de măsuri cheie, care trebuie implementate în fiecare sector. Scopul acestor măsuri este reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice. Iată domeniile vizate: Eficienţă energetică: - Schimbarea comportamentulu...