Inițiative climatice

Amenințarea pe care o reprezintă schimbările climatice impune asumare și seriozitate, măsuri și politici climatice eficiente, responsabile, care să pună în aplicare a Acordul de la Paris, adoptat în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice.

Cu toții putem acționa pentru a construi un viitor mai bun pentru planeta Pământ.

MMAP realizează politica la nivel naţional în domeniul schimbărilor climatice prin programe și politici care încearcă să prevină și să asigure adaptarea la realitatea cu care toți ne confruntăm.

Actiuni - programe MMAP

COLABORĂRI INTERINSTITUȚIONALE ÎN DOMENIUL SCHIMBĂRILOR CLIMATICE

1. Colaborări privind componenta educației în combaterea schimbărilor climatice

Educarea publicului este absolut necesară pentru a putea realiza progrese durabile privind adaptarea la schimbările climatice, prin crearea unor cetăţeni responsabili şi capabili, având cunoștințele, abilitățile și valorile necesare pentru a reacționa din timp la impactul schimbărilor climatice.

Abordarea schimbărilor climatice necesită acţiunea coordonată, precum şi eforturi conştiente şi informate ale persoanelor individuale, începând cu tinerii, pentru a fi mai bine pregătiţi să răspundă într-un mod eficient la efectul nefavorabil al schimbărilor climatice. Prin urmare, este esenţială consolidarea educaţiei, atât a celei formale, cât şi a celei informale, cu privire la schimbările climatice şi modurile de viaţă viabile.

1.1. Grupul de lucru pe tema educației pentru climă, mediu și școli sustenabile

Administrația Prezidențială, prin Departamentul pentru Climă și Sustenabilitate a constituit un Grup de lucru pe tema educației pentru climă, mediu și școli sustenabile.

Grupul abordează  teme legate de aria curriculară, materialele didactice, instrumentele digitale pentru educația pentru climă și mediu, rolul cercetării în educația preuniversitară, activitățile educative în aer liber ș.a.m.d.

Participarea în acest grup de lucru răspunde și unor inițiative internaționale lansate de ONU (Action for Climate Empowerment) sau UE în domeniul schimbărilor climatice și sustenabilității.

Grupul de Lucru a elaborat și lansat la începutul anului 2022 un raport și o serie de recomandări cu privire la educația pentru schimbări climatice, mediu și școli sustenabile pentru 2021-2030. La acest grup de lucru, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor are un reprezentant  din cadrul Direcției Schimbări Climatice și Dezvoltare Durabilă.

1.2. Includerea educației de mediu în programa școlară

Mai trebuie menționat că, în România educația de mediu urmează a fi inclusă în programa școlară. Astfel, începând cu anul școlar 2023-2024, elevii vor fi pregătiţi să fie ambasadori ai schimbării, responsabili şi prietenoşi cu mediul înconjurător. Acest lucru a fost reglementat prin promulgarea de către Președintele României a propunerii legislative care vizează completarea Legii educaţiei naţionale. Astfel, elevii vor fi educaţi pentru viaţă, ceea ce presupune nu doar dobândirea de competenţe sociale şi civice, dar şi competenţe de mediu.

În baza acestei legi, Ministerul Educaţiei în colaborare cu Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor va elabora o strategie privind educaţia pentru mediu până la data de 31 decembrie 2022, care apoi va fi transpusă în programele şcolare începând cu anul şcolar 2023-2024.

 

2. Implicarea în inițiative conexe

2.1. Participarea în cadrul Grupului Tehnic Consultativ privind Consolidarea cadrului de reducere a riscului de dezastre si a sistemului de apărare împotriva incendiilor la nivel național, constituit de IGSU

Creșterea intensității și amplorii riscurilor naturale sau generate de acțiunea umană reprezintă o amenințare constantă pentru cetățenii, infrastructura și resursele naturale ale României, iar gravitatea situațiilor de urgență produse depășește în unele cazuri capacitatea de răspuns disponibilă la nivelul structurilor de intervenție.

Așadar, frecvența, diversitatea și impactul dezastrelor necesită o gestionare constantă și o capacitate administrativă solidă a instituțiilor responsabile implicate în prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență.

O analiză corectă și relevantă a managementului situațiilor de urgență trebuie să se concentreze pe distincția între nivelul actual al acestor capacități și nevoile corelate cu natura riscurilor și impactul prognozat în cazul manifestării acestora.

Problematica dezastrelor și a gestionării acestora constituie atât un subiect de actualitate, cât și o prioritate în abordarea sistemică a acesteia din partea responsabililor naționali. Asistăm în cursul ultimilor ani la efecte majore ale schimbărilor climatice, unele dintre ele având impact pe termen lung – cum ar fi răspândirea bolilor și creșterea nivelului mării, iar altele cu impact imediat – cum sunt fenomenele meteorologice extreme, manifestate sub forma furtunilor violente, a precipitațiilor abundente, urmate de inundații catastrofale ori valuri de căldură și lipsa precipitațiilor asociată cu secetă și incendii devastatoare.  

Frecvența crescândă, amploarea manifestărilor și consecințele tot mai grave, uneori catastrofale a dezastrelor, impun o abordare unitară a riscurilor cu redirecționarea eforturilor dinspre activitățile de pregătire și intervenție spre cele de reducere a riscurilor în faza de prevenire, adaptare și reconstrucție.

 

2.2. Participarea în cadrul Grupului de experți MDC – Patrimoniul cultural și adaptarea la schimbările climatice, instituit prin metoda deschisă de coordonare, în conformitate cu prioritățile stabilite prin Planul de lucru în domeniul culturii pentru perioada 2019-2022.

România este din ce în ce mai expusă fenomenelor meteorologice extreme care au un impact mare asupra patrimoniului cultural. Neprotejarea patrimoniului cultural în fața schimbărilor climatice, în afară de distrugerea stării fizice a clădirilor și a mediului înconjurător, afectează perpetuarea tradițiilor culturale ceea ce poate determina în timp pierderea identitatea națională și locală. De asemenea, neprotejarea patrimoniului cultural în fața dezastrelor climatice poate împiedica capacitatea comunităților de a se recupera în urma dezastrelor, atât economic și social, cât și cultural.

Având în vedere scenariile climatice preconizate până la finalul acestui secol sunt necesare acțiuni de anticipare și evaluare a impactului schimbărilor climatice, de prevenire și de conștientizare a efectelor acestora asupra patrimoniului cultural. Astfel, la nivelul României este necesară:

  • dezvoltarea unor instrumente de lucru și de colaborare, prin intermediul cărora să poată fi derulate acțiuni constante de monitorizare a acestui impact. Instrumentele trebuie să  se adreseze multiplelor categorii de factori interesați( instituții de cercetare din domeniile patrimoniului cultural, mediului și schimbărilor climatice, autorități publice centrale și locale, instituții de educație și formare profesională, organizații ale societății civile).
  • planificarea și prevenirea efectelor schimbărilor climatice și a dezastrelor naturale asupra patrimoniului cultural național.
  • Identificarea și aplicarea unor măsuri de modernizare și protejare a patrimoniului cultural prin care se poate consolida capitalul social al acestuia asigurându-se astfel dezvoltarea durabilă a societății.

În cadrul Grupului de experți MDC, se lucrează la elaborarea raportului european privind Impactul și adaptarea patrimoniului cultural la efectele Schimbărilor Climatice.

Participarea este importantă din perspectiva faptului că, atenuarea efectelor schimbărilor climatice joacă un rol important în protejarea patrimoniului cultural.

Educația și  consolidarea capacității instituționale în materie de tehnologie și schimb de bune practici trebuie să fie în linie cu abordarea “changing minds, not the climate!”.

De asemenea, expertiza pe care acest grup de lucru o poate oferi, este benefică pentru obiectivele viitoare ale României în domeniul conștientizării efectelor schimbărilor climatice asupra patrimoniului cultural.

La nivelul acestui grup, obiective de mediu pentru conservarea patrimoniului cultural includ:

  • sprijinirea includerii patrimoniului cultural în Agenda globală privind schimbările climatice;
  • atragerea de investiții în noi tehnologii pentru a evalua impactul schimbărilor climatice asupra patrimoniului cultural și pentru a intensifica eforturile locale în vederea adaptării la schimbările climatice;
  • asigurarea unui schimb de cunoștințe și bune practici referitoare la impactul schimbărilor climatice asupra patrimoniului cultural;
  • necesitatea abordării integrate a protejării patrimoniului cultural în contextul ccombaterii efectelor schimbărilor climatice
  • încurajarea cercetării și schimbul intergenerațional de cunoștințe.