CLRTAP

Convenţia din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distaţe lungi, încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979 

Celebrarea celei de-a 40-a aniversari a Convenției asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi (CLRTAP)

Pentru a sărbători 40 de ani de cooperare internațională de succes pentru reducerea poluării aerului, în perioada 11-12 decembrie 2019 se va organiza la Geneva un eveniment special în cadrul celei de a 39-a sesiuni a Organismului Executiv al CLRTAP. Informațiile suplimentare privind cea de-a 40- a aniversare a CLRTAP se găsesc pe pagina de internet a Comisiei Economice a Organizației Națiunilor Unite pentru Europa (UNECE), la secțiunea dedicată acestei aniversări http://www.unece.org/environmental-policy/conventions/envlrtapwelcome/40-years-clean-air.html”.

,,40 de ani de cooperare internațională de succes în domeniul privind  reducerea poluării aerului” 

https://www.worldenvironmentday.global/get-involved/practical-guides

Obiectivul Convenţiei din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi (CLRTAP), încheiată la Geneva la 13 noiembrie 1979 îl reprezintă protejarea oamenilor şi mediului înconjurător contra poluării atmosferice, limitarea, în măsura posibilului, reducerea în mod treptat şi prevenirea poluării atmosferice, inclusiv a poluării atmosferice transfrontiere pe distanţe lungi.

Convenţia a intrat în vigoare în 1983. Acesta a fost extinsă de opt Protocoale specifice.

La nivel naţional Convenţia a fost ratificată prin Legea nr. 8/1991. De asemenea, România a ratificat, prin Legea nr. 271/2003, 3 dintre cele 8 Protocoale ale Convenţiei respectiv:

  • Protocolul referitor la reducerea acidifierii, eutrofizării şi nivelului de ozon troposferic, adoptat la Gothenburg la 1 decembrie 1999, (Protocolul Gothenburg); 
  • Protocolul referitor la poluanţii organici persistenţi, adoptat la Aarhus la 24 iunie 1998, (Protocolul POPs);
  • Protocolul referitor la metelale grele, adoptat la la Aarhus la 24 iunie 1998.

Prin Legea nr. 652/2002, România aderat la cel de-al 4-lea dintre Protocoalele Convenției, respectiv Protocolul privind finanţarea pe termen lung a Programului de cooperare pentru supravegherea şi evaluarea transportului pe distanţe lungi al poluanţilor atmosferici în Europa (EMEP), adoptat la Geneva la 28 septembrie 1984.

Ca Parte la Convenţie, România are obligaţia de a elabora şi raporta Secretariatului CLRTAP anual, inventare de emisii de poluanţi atmosferici. De asemenea, la fiecare 2 ani România are obligaţia de a raporta informaţii privind strategiile, politicile şi programele elaborate pentru îndeplinirea obligaţiilor prevăzute în Covenţie şi în Protocoalele la care este Parte.

Legislația națională în domeniul CLRTAP: Legislație națională

Protocolul CLRTAP referitor la poluanţii organici persistenţi, adoptat la Aarhus la 24 iunie 1998 (Protocolul POPs)

Obiectivul Protocolului este de a controla, reduce sau elimina evacuările, emisiile şi pierderile de poluanţi organici persistenţi. Anexele Protocolului includ 11 pesticide, 2 substanţe chimice industriale şi 3 produse secundare.

Protocolul POPs stabileşte măsuri de reglementare şi control în vederea eliminării producţiei şi utilizării substanţelor enumerate în anexa I, restricţionării substanţelor enumerate în anexa II pentru utilizările descrise şi reducerii emisiilor de substanţe enumerate în anexa III a Protocolului.

Protocolul interzice producerea şi utilizarea unor produse simple (aldrin, clordan, chlordecon, dieldrin, endrin, hexabromobifenil, mirex şi toxafen). Altele sunt programate pentru eliminare într-o etapă ulterioară (DDT, heptaclor, hexaclorobenzen, PCBs). În cele din urmă, Protocolul restrânge sever utilizarea DDT, HCH (inclusiv lindan) şi PCBs. Protocolul include prevederi pentru gestionarea deşeurilor de produse care vor fi interzise. De asemenea, Protocolul obligă Părţile să reducă emisiile lor de dioxine, furani, PAH şi HCB sub nivelul anului 1990 (sau un an alternativ între 1985 şi 1995). Pentru incinerarea deşeurilor municipale, periculoase şi medicale, Protocolul stabileşte valori limită specifice.

La data de 18 decembrie 2009, Părţile la Protocolul privind POP au adoptat Deciziile 2009/1, 2009/2 şi 2009/3 pentru modificarea Protocolului şi includerea a 7 noi substanţe: hexaclorbutadienă, octabromdifenil eter, pentaclorbenzen, pentabromdifenil eter, perfluorooctan sulfonaţi, naftaline policlorurate şi parafine clorurate cu catenă scurtă. În plus, Părţile au revizuit obligaţiile pentru DDT, heptaclor, hexaclorbenzen şi PCBs, precum şi valorile limită de emisie (VLE) pentru incinerarea deşeurilor. Paralel cu aceasta, cu scopul de a facilita ratificarea Protocolului de către ţările cu economii în tranziţie, Părţile introdus flexibilitate pentru aceste ţări în ceea ce priveşte termenele de aplicare a valorilor limită de emisie şi a celor mai bune tehnici disponibile (BAT). În cele din urmă, Părţile au adoptat Decizia 2009/4 referitoare la actualizarea ghidului privind BAT pentru a controla emisiile de POPs, inclus în anexa V, şi transformarea unor părţi ale anexei în document de orientare (ECE/EB.AIR/2009/14). Aceste modificări nu au intrat încă în vigoare pentru Părţile care le-au adoptat.

România a ratificat amendamentele aduse Protocolului şi adoptate prin Deciziile 2009/1, 2009/2 şi 2009/3, prin Legea nr. 1/2012.

Conform prevederilor Protocolului, România, ca Parte la Protocol, elaborează şi raportează Secretariatului CLRTAP anual, inventare de emisii de POPs pentru substanţele enumerate în anexele I şi II. De asemenea, la fiecare 2 ani raportează informaţii privind strategiile, politicile şi programele elaborate pentru indeplinirea obligaţiilor prevăzute în Protocol.

Protocolul CLRTAP referitor la metelale grele, adoptat la la Aarhus la 24 iunie 1998

Obiectivul Protocol este de a controla emisiile de metale grele datorate activităţilor antropice, care sunt transportate în atmosferă dincolo de frontieră pe distanţe lungi şi care pot avea efecte negative semnificative asupra sănătăţii umane sau a mediului.

Protocol vizează trei metale grele deosebit de nocive: cadmiu, plumb şi mercur. Potrivit uneia dintre obligaţiile de bază, Părţile vor trebui să reducă emisiile pentru aceste trei metale sub nivelul anului 1990 (sau un an alternativ între 1985 şi 1995).

Protocolul are drept scop reducerea emisiilor din surse industriale (industria siderurgică, industria de metale neferoase), procesele de ardere (generarea de energie, transport rutier) şi incinerare a deşeurilor. Protocolul stabileşte valorile limită stricte pentru emisiile din sursele staţionare şi sugerează cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru aceste surse, cum ar fi filtre speciale sau epuratoare pentru surse de ardere sau procese fără mercur.

Protocolul solicită Părţilor să elimine benzina cu plumb. Introduce, de asemenea, măsuri pentru reducerea emisiilor de metale grele din alte produse, cum ar fi mercurul din baterii, şi propune introducerea de măsuri de gestionare pentru alte produse care conţin mercur, cum ar fi componente electrice (termostate, switch-uri), dispozitive de măsurare (termometre, manometre, barometre), lămpi fluorescente, amalgam dentar, pesticide şi vopsea.

Conform prevederilor Protocolului, România, ca Parte la Protocol, elaborează şi raportează Secretariatului CLRTAP anual, inventare de emisii de metale grele. De asemenea, la fiecare 2 ani raportează informaţii privind strategiile, politicile şi programele elaborate pentru indeplinirea obligaţiilor prevăzute în Protocol.