Tipuri de masuri

Data publicarii : 17 Mar 2016

Strategia privind Schimbările Climatice propune tipuri de măsuri cheie, care trebuie implementate în fiecare sector. Scopul acestor măsuri este reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice. Iată domeniile vizate:

Eficienţă energetică:

- Schimbarea comportamentului consumatorilor casnici, ceea ce poate determina economii de 1-15% prin utilizarea corectă a aparatelor electrocasnice, a sistemelor de iluminat şi a regulatoarelor termostatice pentru energie termică;

- Atragerea investiţiei private în proiecte municipale, prin utilizarea contractului de performanţă, cu economii estimate de 15% pentru clădiri publice şi de 25-30% pentru proiecte de iluminat public;

- Reducerea consumului de energie în industrie cu minimum 10%, prin îmbunătăţirea managementului energetic şi aplicarea unor măsuri de tip „low-cost/no-cost”.

- Promovarea managementului energetic în industrie prin:

- informarea şi formarea profesională pentru managerii energetici autorizaţi;

- dezvoltarea unui nou model de curs de pregătire pentru universităţile agreate, în vederea pregătirii pentru autorizare a managerilor şi auditorilor energetici.

Transport

Încurajarea utilizării transportului feroviar ca alternativă la transportul Rutier și orientarea transporturilor rutiere de mărfuri către transportul Feroviar.

Auto

- Autovehicule echipate cu motoare convenţionale (cu ardere internă), dar cu emisii poluante foarte reduse;

- Autovehicule echipate cu motoare convenţionale (cu ardere internă), care utilizează parţial sau integral combustibili alternativi (în general biocarburanţi lichizi, biogaz, GPL, GNC etc);

- Autovehicule cu altă sursă de energie (hibride, electrice, cu hidrogen etc).

Aviaţie

- Îmbunătăţirea managementului de transport;

- Optimizarea rutelor de zbor;

- Dezvoltarea Transportului Intermodal;

- Încurajarea şi promovarea transportului nemotorizat;

- Dezvoltarea unei infrastructuri adecvate pentru ciclism.

Urban

- Imbunătăţirea performanţei termice a clădirilor. Va fi continuată, de pildă, reabilitarea termică a clădirilor existente, pentru care sunt avute în vedere două mecanisme de finanţare;

- Încurajarea dezvoltării de proiecte care vizează casele ecologice, casele pasive şi/sau active. Programul demarat în anul 2010, vizând instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire, denumit “Programul Casa Verde” va fi îmbunătăţit şi implementarea lui va continua în anii următori;

- Implementarea unui program de sprijin pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice în clădirile ocupate de persoanele cu venituri reduse;

- Modernizarea infrastructurii de transport şi distribuţie a energiei termice în sisteme centralizate;

- Implementarea proiectului vizând perdelele forestiere pentru protejarea oraşelor mari din zonele de câmpie.

Agricultură

- Introducerea tehnologiilor agricole moderne de utilizare a soiurilor de plante rezistente la secetă, boli şi dăunători, pentru care sunt necesare mai puţine lucrări agrotehnice;

- Protejarea materiei organice în sol, în mod special în solurile bogate în carbon (mlaştini, turbării etc);

- Implementarea tehnologiilor de colectare şi valorificare a reziduurilor agricole;

- Realizarea de microinstalaţii de obţinere a biogazului în fermă sau în grupuri de ferme;

- Creşterea suprafeţei forestiere, prin stoparea tăierilor ilegale, reconstrucţia ecologică forestieră.

ADAPTARE:

- Actualizarea instrumentelor de estimare meteo şi a scenariilor climatice;

- Instrumente de management al riscului;

- Agricultura este în mod particular vulnerabilă la schimbările de temperatură şi precipitaţii care, pe termen lung, fac ca industria alimentară să fie, a rându-i, vulnerabilă. Pot apărea probleme în sectorul energetic, în special în ceea ce priveşte producerea de hidroenergie, dacă fenomenele de secetă vor creşte în România (pe timpul verii, creşte şi consumul energetic datorită utilizării pe o scară mai largă a aparatelor de aer condiţionat, în cazul temperaturilor mari).

- Necesitatea folosirii unor soiuri de culturi mai bine adaptate şi mai rezistente la condiţii de temperaturi ridicate şi la secetă;

- Necesitatea accesului la serviciile de intervenţie activă în atmosferă, servicii cu caracter preventiv care acţionează în sensul eliminării/reducerii pagubelor produse de fenomene meteorologice periculoase (grindină, furtuni, ploi abundente etc.);

- Identificarea zonelor şi a sectoarelor vulnerabile şi evaluarea necesităţii şi a oportunităţii de alternanţă a culturilor şi a schimbării soiurilor, ca reacţie la schimbările climatice;

- Sprijinirea cercetării agricole şi a producţiei experimentale, în vederea selectării culturilor şi a dezvoltării celor mai bune soiuri, mai potrivite cu noile condiţii climatice.